Vanzarea de titluri la companiile de stat listate pe bursa ar aduce 4,6 miliarde de euro, conform sursei citate, care ia in calcul Romgaz, OMV Petrom, Nuclearelectrica, Transgaz, Rompetrol, Transelectrica, Conpet si Oil Terminal.

In plus, potentiala privatizare a companiilor nelistate Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Electrica Furnizare si Societatea Nationala a Sarii va aduce Romaniei venituri de 3,8 miliarde de euro.

Daca statul roman si-ar pastra o participatie de 25% la aceste companii, acolo unde exista aceasta posibilitate, veniturile din privatizare ar insuma 5 miliarde de euro.

In ceea ce priveste alte state din Europa Centrala si de Sud-Est, Cehia ar putea obtine 11 miliarde de euro din privatizarea totala a companiilor de stat, iar Polonia 16 miliarde de euro.

Grecia este singura tara care ar putea consemna un venit mai mic din privatizarea companiilor de stat decat Romania, si anume 7 miliarde de euro.

La polul opus se situeaza Franta, careia o eventuala renuntare la actiunile detinute la mai multe companii, printre care se numara si Orange, GDF Suez, Air France-KLM sau Renault, i-ar putea aduce 105 miliarde de euro. De asemenea, sume importante din privatizari ar putea obtine Germania (76 de miliarde de euro), Italia si Olanda (cate 59 de miliarde de euro).

In realizarea studiului au fost luate in considerare 14 state din Europa, dintre care zece din zona euro si patru (Romania, Cehia, Polonia si Marea Britanie) din afara regiunii.

In total, suma potentiala pe care aceste 14 guverne ar urma sa o obtina din privatizarile companiilor de stat se ridica la 511 miliarde de euro.

In aceste conditii, cele 14 state ar putea plati, in medie, 4,4% din datoria lor publica, potrivit datelor Institutului Economica. Finlanda este statul care si-ar putea acoperi cel mai mare procent din datoria publica, 14,5%, datorita celor 28 de miliarde de euro obtinute din eventualele privatizari.

Analistii arata insa ca veniturile rezultate din potentialele privatizari ar trebui folosite pentru investitii, stimularea competitivitatii si cresterea productivitatii, nu pentru reducerea datoriei suverane.