Datele citate arată că diferenţa dintre nivelurile de percepţie ale corupţiei dintre ţări rămâne semnificativă.

Astfel, 20% dintre respondenţii de pe pieţele dezvoltate indică faptul că mita şi corupţia se produc pe scară largă în afaceri, comparativ cu mai mult de jumătate (52%) dintre cei de pe pieţele emergente, scrie Agerpres.

La nivel global, 38% dintre executivi sunt de părere că mita şi corupţia au rămas prezente în mediul de afaceri, deşi autorităţile de reglementare şi agenţiile de aplicare a legii au impus penalităţi de peste 11 miliarde de dolari din 2012 până în prezent.

Conform rezultatelor sondajului, România este în prezent plasată sub media globală, cu 34%, în scădere faţă de percepţia din 2017, care se situa la 36%. Cu toate acestea, rezultatul valabil pentru România este încă departe de media scorului ţărilor dezvoltate, de 20%.

"Sondajul care a captat răspunsul participanţilor români de-a lungul ultimilor 6 ani arată îmbunătăţiri vizibile ale percepţiei privind corupţia în ţară. România este un studiu de caz important pentru UE cu privire la modul în care măsurile instituţionale abordează corupţia", susţine liderul Serviciului de Investigare a Fraudelor şi al Disputelor (FIDS) din EY România, Kenan Burcin Atakan.

Regiunile în care se consideră că riscurile de corupţie sunt ridicate, cu valori mai mari decât media globală, sunt Europa Centrală şi de Est (47%), Orientul Mijlociu (62%) şi America Latină (74%), în ciuda îmbunătăţirii legislaţiei anticorupţiei şi a intensificării acţiunilor de combatere a acesteia în anumite ţări.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte integritatea, cercetarea arată că dintre 97% dintre respondenţi recunosc importanţa integrităţii organizaţiei lor. Cu toate acestea, se observă o discordanţă între intenţiile organizaţiilor şi comportamentul real: 13% dintre cei chestionaţi spun că ar fi dispuşi să ofere bani pentru a câştiga sau a păstra o afacere. Acest procentaj se ridică la 20% în rândul celor care au sub 35 de ani (unu din cinci respondenţi, comparativ cu unu din opt respondenţi cu vârsta de peste 35 de ani).

Totodată, 22% dintre directorii executivi din companiilor globale consideră că a avea o conduită etică ţine de fiecare individ, în timp ce 41% spun că intră în responsabilitatea conducerii companiei. În privinţa gestionării abaterilor, 78% dintre respondenţi au declarat că organizaţiile lor sancţionează aceste practici, însă doar 57% au auzit de cazuri în care anumiţi angajaţi au fost penalizaţi.

Pe subiectul noul Regulament al Uniunii Europene (UE) privind protecţia generală a datelor (GDPR), la întrebarea în ce măsură companiile lor cunosc prevederile acestuia, 38% dintre respondenţii români au răspuns pozitiv. Acest nivel de conştientizare se apropie de media globală de 40%, dar este mai scăzut decât media ţărilor dezvoltate şi a celor din Europa Centrală şi de Est, de 54%, respectiv 42%.

"Afacerile româneşti nu sunt încă pregătite să se conformeze cu prevederile GDPR. În timp ce instituţiile financiare şi companiile mari au luat măsuri pentru a se conforma noii legislaţii, întreprinderile locale ar trebui să îşi reconsidere punctul de vedere începând de astăzi, cu mai puţin de o lună înainte de punerea în aplicare', declară Atakan.

Ajuns la cea de-a 15-a ediţie, studiul a fost realizat pe un eşantion de 2.550 de directori executivi din 55 de ţări, în perioada octombrie 2017 - ianuarie 2018, de către agenţia de cercetări globale de piaţă Ipsos Mori, în limba locală a statelor respective.