Gabriel Resources s-a inteles cu mai multi dintre investitorii actuali pentru a emite 40.000 de "unitati", fiecare cu un pret de 1.000 de dolari canadieni (920 dolari), pentru a obtine fonduri de 40 de milioane de dolari canadieni, se arata intr-un comunicat al companiei, citat de Mediafax.

O "unitate" include obligatiuni convertibile subordonate negarantate cu un principal de 1.000 de dolari canadieni si un cupon de 8%, warrant-uri care dau dreptul la achizitia a 398 de actiuni, precum si un "drept din valoarea arbitrajului" ("Arbitration Value Right").

Fiecare "drept din valoarea arbitrajului" va da detinatorului dreptul, in anumite conditii, la o parte proportionala din banii primiti de companie in urma unui acord amiabil sau a unei decizii irevocabile de arbitraj, luata pana la 30 iunie 2019 intr-o procedura de arbitraj legata de proiectul Rosia Montana.

Investitorii vor avea dreptul in total la maxim 130 de milioane de dolari canadieni (119,7 milioane dolari) in contul "drepturilor din valoarea arbitrajului".

"Compania isi va pastra si dreptul discretionar de a initia proceduri de arbitraj si, in cazul in care o astfel de actiune este pornita, daca sa incheie un acord amiabil sau sa retraga actiunea, inclusiv asupra termenilor unei intelegeri sau ai renuntarii la procedura de arbitraj", se arata intr-un comunicat al Gabriel Resources.

Compania intentioneaza sa foloseasca fondurile de 40 de milioane de dolari canadieni pentru obiective generale, inclusiv pentru continuarea eforturilor de a otine permisele necesare dezvoltarii proiectului minier Rosia Montana, la care are o participatie de 80,69%.

Canadienii vor sa ceara despagubiri de 4 mld. dolari de la statul roman

Publicatia canadiana The Glode and Mail a scris la inceputul lunii mai ca Gabriel Resources pregateste un caz de arbitraj international impotriva Romaniei in care va cere despagubiri de miliarde de dolari, dupa ce a incercat fara succes in ultimii 15 ani sa dezvolte proiectul minier Rosia Montana.

Gabriel Resources se pregateste pentru acest caz, care va fi audiat probabil la Viena in a doua jumatate a acestui an, concomitent cu oprirea activitatilor in Romania, pentru conservarea rezervelor financiare, a scris publicatia, fara sa citeze sursele informatiei.

Compania a amenintat in septembrie anul trecut ca va da in judecata autoritatile romane pentru pana la 4 miliarde de dolari din cauza "multiplelor incalcari ale tratatelor de investitii", potrivit The Glode and Mail.

Proiectul Rosia Montana a fost intarziat incepand din anii '90 de protestatari bine organizaati si finantati, variind de la fermieri care nu vor sa-si piarda proprietatile pentru a face loc minei, la miliardari precum Geroge Soros si celebritati precum Vanessa Redgrave, noteaza publicatia canadiana.

Gabriel Resources a utilizat 550 de milioane de dolari pentru dezvoltarea proiectului si cheltuieli juridice, fara a avea ce sa arate in schimbul banilor, iar in ultimii 20 de ani a schimbat cinci directori generali, fiecare dintre acestia fiind convins ca proiectul este pe punctul de a face progrese semnificative.

Gabriel Resources detine 80,69% din actiunile RMGC, restul capitalului fiind controlat de statul roman, prin Minvest Rosia Montana. Actinarii RMGC au aprobat la 1 noiembrie transferul pachetului de 19,31% detinut de guvern de la Minvest Deva la Minvest Rosia Montana, in urma reorganizarii companiei de stat.

Actionarii Gabriel Resources sunt holdingul Electrum Global (16%), investitor in industria aurului, grupul BSG Capital (16%), controlat de omul de afaceri israelian Beny Steinmetz, cunoscut in principal pentru afaceri cu diamante in Africa, gigantul minier Newmont (13%), fondul de hedging Baupost Group (13%), controlat de miliardarul american Seth Klarman si fondul de hedging Paulson & Co. (10%), controlat de miliardarul american John Paulson. Actiuni reprezentand 26% din capitalul companiei sunt flotate liber pe bursa.