Fost executiv Goldman Sachs, interesat de Banca Carpatica. Povestea omului de afaceri care a jucat un rol important in deciziile adoptate in SUA la debutul crizei
Fondul de investitii JC Flowers, infiintat de un fost partener si executiv la Goldman Sachs, concureaza cu AnaCap si Axxess Capital pentru a intra in actionariatul Bancii Comerciale Carpatica, al carei management opteaza pentru o fuziune cu alta institutie bancara, potrivit mai multor surse.
James Christopher Flowers, fondatorul J.C. Flowers & Co, a activat timp de 20 de ani in Goldman Sachs, unde a ocupat mai multe functii executive si, timp de zece ani, pana 1998, a figurat in lista partenerilor bancii americane de investitii.
Flowers este specializat in investitii in industria financiara, iar cea mai cunoscuta si de succes tranzactie in care a fost implicat o reprezinta preluarea bancii japoneze Shinsei Bank de catre Ripplewood Holdings, afacere care i-a adus un castig de circa 1 miliard de dolari.
Dupa declansarea crizei financiare, unele dintre fondurile administrate de compania sa au suferit pierderi importante, cel putin in primii ani dupa 2008.
Fostul partener Goldman Sachs a jucat un rol important in deciziile adoptate in SUA la debutul crizei, in septembrie 2008. In acele zile, el a fost solicitat de Bank of America, pentru a oferi consultanta privind oportunitatea preluarii Lehman Brothers, iar la scurt timp a fost chemat de AIG pentru a gasi solutii pentru evitarea falimentului.
Flowers era un apropiat cunoscut al fostului secretar al Trezoreriei SUA Henry Paulson, in perioada cat a activat la Goldman Sachs si a fost printre primii care l-au avertizat pe acesta de iminentul dezastru care amenita Lehman Brothers si AIG.
Potrivit datelor JC Flowres & Co, fondurile administrate au facut de la infiintare investitii de circa 14 miliarde de dolari, in 32 de companii din 14 tari. In prezent, compania cauta investitii pentru al treilea fond, care are subscrieri de peste 2 miliarde de dolari.
La mijlocul anului trecut, JC Flowers a cumparat cea mai mare companie de administrare si recuperare creante din Marea Britanie, Cabot Credit Management, de la AnaCap, tranzactie estimata la 800 de milioane de lire, incluzand si datoriile firmei preluate.
Infiintata la Londra in 2005, AnaCap (Analytical Capital) are in gestionare fonduri de peste 2,1 miliarde de euro, atat pentru investitii de capital, cat si pentru preluarea de portofolii de credit. Fondurile administrate de AnaCap au atras investitori globali precum Goldman Sachs, Honeywell si Allianz.
AnaCap nu este la prima incercare de preluare a Bancii Comerciale Carpatica, in urma cu cativa ani fiind chiar in dicutii avansate cu actionarul majoritar al bancii, Ilie Carabulea, care nu ar fi fost insa de acord cu suma avansata de britanici.
AnaCap Financial Partners impreuna cu HIG si Deutsche Bank au finalizat in urma cu o luna preluarea unui portofoliu de credite neperformante de la Volksbank Romania in valoare de aproape 500 de milioane euro.
In ciuda faptului ca este compania cu cele mai mici active sub administrare, Axxess Capital se pozitioneaza bine in cursa pentru Banca Comerciala Carpatica, intrucat este singura care detine o banca in Romania, prin fondul de investitii Emering Europe Accession Fund (EEAF), care a cumparat MKB Romexterra, redenumita Nextebank. Printre investitorii EEAF, capitalizat cu 70 de milioane de euro, se numara BERD, FEI - Fondul European de Investitii, parte a Grupului Bancii Europene pentru Investitii (BEI), BSTDB - Banca de Dezvoltare a Regiunii Marii Negre, DEG - banca de dezvoltare a grupului bancar KFW.
Prin intermediul fondurilor administrate, in principal Romanian-American Enterprise Fund (RAEF), Axxess Capital a realizat si alte investitii in Romania, printre care Frigotehnica, unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata de echipamente frigorifice, Capa Finance (institutie financiara nebancara), Industrial Access (companie de inchirieri de echipamente) si Eco Energ Lemn (firma care produce microbrichete din deseuri lemnoase).
RAEF a fost infiintat in 1995 si a fost capitalizat initial cu 55 de milioane de dolari de catre Congresul SUA, avand ca scop sustinerea dezvoltarii sectorului privat in Romania prin investisii de capital si credite. Fondul detine institutia financiara nebancara Patria Credit, specializata in microfinantari.
Surse bancare au declarat pentru Mediafax ca in camera de date ar fi cerut acces si investitori din Israel, iar o banca din Romania ar fi interesata sa inceapa discutiile cu managementul si actionarii Bancii Carpatica.
Presedintele executiv al Bancii Carpatica, Johan Gabriels, declara in urma cu aproape patru luni ca managementul si-a propus sa gaseasca pana in luna septembrie o varianta de fuziune care sa sustina propulsarea bancii in top 10, cu pastrarea numelui, avand si sustinerea actionarului majoritar, Ilie Carabulea, in ciuda unor probleme de comunicare initiale.
Banca Comerciala Carpatica si-a redus pierderea in al doilea trimestru de peste doua ori, la 350.000 lei, rezultatul fiind influentat negativ de ajustarile privind impozitul amanat, in timp ce activele au scazut cu 19% la jumatatea anului fata de decembrie 2013, la 3,3 miliarde lei. In primul trimestru, banca a avut o pierdere de 905.000 lei.
BNR a suspendat, la jumatatea lunii martie, dreptul de vot pentru principalul actionar al bancii, Ilie Carabulea, aflat in arest, dar si pentru Corneliu Tanase, care actioneaza concertat cu Carabulea. Ulterior, banca centrala a extins cu inca patru persoane grupul de actionari care actioneaza concertat la Banca Carpatica, incluzand si noii actionari care au preluat titluri de la Corneliu Tanase, intrucat Ilie Carabulea a finantat o parte din achizitii.
Ilie Carabulea controleaza 41,2898% din capitalul social al bancii, iar Corneliu Tanase detinea anterior unor tranzactii 11,2179% din titluri.
Investitorul care va fi selectat ar putea achizitiona pachetul detinut de Carabulea. Carabulea si Marian Mirzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, au fost arestati preventiv pentru fapte de coruptie, la finele lunii ianuarie, fiind acuzati ca, in mod fraudulos, in perioada mai - decembrie 2013, au reusit sa tergiverseze si sa influenteze rezultatele unor controale dispuse de ASF la societatea de asigurari.