Deputatul PNL Raluca Turcan a solicitat retrimiterea proiectului la comisie, pe motiv că acesta este neconstituţional, dar propunerea sa a fost respinsă de plen. Ea a anunţat că PNL va contesta legea la Curtea Constituţională, scrie Agerpres.

"PNL vă solicită retrimiterea acestei legi la comisie, pentru că este neconstituţională. Cel puţin trei aspecte: (...) principiul bicameralismului, principiul economiei de piaţă şi principiul liberei concurenţe. Sunt trei articole încălcate de această lege, pentru că transferaţi proprietatea privată a statului într-un fond care va gestiona netransparent, discriminatoriu şi clientelar tot patrimoniul României", a spus Turcan.

Şi reprezentantul USR Claudiu Năsui a precizat că partidul său, PMP şi deputaţi neafiliaţi vor contesta proiectul la CCR.

"Legea (...) prevede ca statul român să piardă o mare parte din avuţia sa. Va pierde 9 miliarde de lei cash şi 33 de companii de stat. (...) Aceste active vor intra într-un fond din care se va cheltui fără absolut niciun respect al procedurilor de achiziţii publice. Deci, vor putea fi cheltuiţi banii aceştia în absolut orice manieră. Şi nu doar atât. Acest fond va putea să se îndatoreze pe pieţe internaţionale, lucru pe care îl va face. Ne spune asta chiar şi proiectul de lege", a declarat el.

Social-democratul George Gabriel Vişan a precizat că FSDI reprezintă o prioritate legislativă majoră în cadrul programului de guvernare şi va fi "un pas decisiv al României spre consolidarea economică şi prosperitate", un "pilon al dezvoltării sustenabile" a ţării noastre.

Deputatul ALDE Varujan Vosganian a susţinut că veniturile din privatizare vor putea fi folosite pentru dezvoltare şi pentru investiţii, acest aspect reprezentând un aspect pozitiv al proiectului.

"Până acum veniturile din privatizare puteau să fie utilizate pentru datoria publică. Iată că noi, prin această lege, permitem ca veniturile din privatizare, care în mod corect au fost evaluate la 2 miliarde de euro, pot fi îndreptate către investiţii. Şi până acum exista sistemul ajutoarelor de stat, există pârghii active ale statului prin care el se implică în susţinerea economiei private. Diferenţa va fi că ajutoarele de stat erau nerambursabile, în timp ce investiţiile Fondului vor contribui la prezenţa Fondului în companiile în care investeşte, lansarea unor activităţi de natură privată", a explicat el.

Deputatul Victor Ponta a declarat că prin înfiinţarea acestui fond o serie de companii profitabile vor ajunge să fie controlate de persoane private din ţară sau străinătate.

"În 2016, la lansarea programului de guvernare, mă aflam împreună cu un distins coleg, nu îi dau numele pentru că e aici lângă mine, şi amândoi am spus: 'Fondul Suveran este o prostie. Sperăm că nu o să se facă'. După care am discutat cu domnul prim-ministru Tudose şi mi-a zis: 'Eu nu semnez aşa ceva, pentru că nu vreau să ajung în închisoare'. Să vă explic încă o dată şi să fiţi conştienţi că aţi ştiut ce aţi votat: 2012 - 2016 Guvernul PSD-ALDE a gestionat companiile de stat, listându-le la bursă, cu sprijinul şi al Opoziţiei, aducând bani de investiţii care au rămas în companie. (...) Acum toate acestea vor fi trecute într-o zonă privată, controlată de oameni privaţi, puţini din România, restul din Israel, din Rusia, din alte zone, unde au tot încercat din 2012 să ia Hidroelectrica, portul Constanţa, Aeroportul Otopeni şi Guvernul PSD-ALDE s-a opus. Acum nu se mai opune", a susţinut fostul premier.

Potrivit proiectului, adoptat cu 174 de voturi "pentru", 98 "împotrivă" şi trei abţineri, a fost majorat capitalul social al FSDI, aportul în numerar fiind de 9 miliarde de lei, faţă de 1,85 miliarde de lei, cât prevedea forma votată de Senat. Vărsămintele aferente aportului în numerar la capitalul social iniţial al FSDI vor fi efectuate astfel: 200.000.000 de lei în numerar la constituire, iar diferenţa în termen de cinci ani.

Lista pachetelor de acţiuni care constituie aport în natură la capitalul social iniţial al FSDI a fost completată cu zece operatori economici, faţă de cei 23 prevăzuţi iniţial: Complexul Energetic Oltenia SA, Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA, Societatea Naţională de Radiocomunicaţii SA, Compania Naţională Poşta Română SA, Aeroportul Internaţional Traian Vuia Timişoara SA, Uzina Termoelectrică Midia SA, Telecomunicaţii CFR SA, Societatea de Tratament Balnear Recuperare a Capacităţii de Muncă TBRCM SA, Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile SA, Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale SA.

Astfel, acestea se adaugă companiilor din lista iniţială care include: Engie România, Societatea de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice - Electrica SA, Delgaz Grid SA, E.ON Energie România SA, Chimcomplex SA, OMV Petrom SA, Telekom România Communications SA, Antibiotice SA, Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune SA, Compania Naţională Loteria Română SA, IAR SA, Oil Terminal SA, Cupru Min SA, Compania Naţională Unifarm SA, Societatea Naţională a Apelor Minerale SA, Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime SA, Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz SA, Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica SA, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti SA, Societatea Naţională Nuclearelectrica SA, Compania Naţională Imprimeria Naţională SA, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA, Conpet SA.

Din forma adoptată de Senat au fost eliminate două articole conform cărora: indicatorii de performanţă pe termen mediu şi lung se elaborează de către Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de reprezentant al statului ca acţionar unic al FSDI, prin consultarea cu un comitet consultativ şi se aprobă de către Guvern, împreună cu strategia investiţională. Comitetul consultativ ar fi urmat să includă trei reprezentanţi ai Guvernului şi câte un reprezentant al Băncii Naţionale a României, al Autorităţii de Supraveghere Financiară, mediului academic, industriei financiar-bancare, Parlamentului şi societăţii civile.

Potrivit unei alte modificări aduse, activitatea şi modul de îndeplinire a obiectivelor FSDI se evaluează anual de către Ministerul Finanţelor Publice şi se prezintă Guvernului.