Asta dupa ce, exact inainte sa isi ia vacanta, parlamentarii au modificat legea, sub pretextul ca licitatiile sunt greoaie si blocheaza institutiile bugetare.

Cu alte cuvinte, se "oficializeaza" achizitiile publice cu dedicatie si devine imposibil de urmarit modul in care sunt cheltuiti banii nostri in aproape 17.000 de companii si regii de stat.

Un amendament adoptat de Camera Deputatilor da liber la "contractele cu dedicatie" pentru companiile de stat si regiile autonome.

Cristian Hostiuc, director editorial Ziarul Financiar: "Asa ca regiile sau companiile de stat pot sa aleaga la ce pret si cui sa atribuie contractele, fara sa mai dea socoteala nimanui".

Asta in conditiile in care Curtea de Conturi, Parchetul sau presa au semnalat de-a lungul anilor numeroase cazuri de deturnari de fonduri, contracte atribuite "preferential" si chiar fraude.

In tot acest timp, politicienii par bucurosi de schimbare.

Rovana Plumb, ministrul Mediului: "E bine daca se simplifica procedurile, pentru ca erau mii de contestatii si intarziau investitiile".

Asa ca cele mai multe dintre achizitiile publice vor scapa de controlul ANRMAP. E vorba despre acele regii care nu detin un monopol.

Lucian Vladescu, seful ANRMAP: "Vor fi obligate sa-si faca norme interne, care sa respecte principiile europene de transparenta".

RATB va cumpara autobuze tot prin licitatie, la fel RADET sau Hidroelectrica. TAROM, Posta Romana sau Oltchimul lucreaza pe o piata concurentiala si scapa de licitatii. De acum incolo, doar cateva sute de regii trebuie sa mai lucreze la vedere, insa restul de aproape 17.000 scapa de aceasta procedura.

Anual, institutiile de stat fac achizitii publice de 20 de miliarde de euro. Cu atatia bani de cheltuiala, statul ar trebui sa obtina cele mai mici preturi. Culmea e ca de multe ori plateste dublu sau triplu fata de piata.

Pana acum, fraudele sunt estimate la 4,5 miliarde de euro in 2 ani, cat un sfert din bugetul de pensii.

Vicepresedintele Comisiei de Industrii a Camerei, deputatul PSD Eduard Martin, a declarat, marti, pentru Mediafax, ca s-a considerat oportun ca anumite regii autonome si companii nationale sa nu mai fie obligate sa atribuie contracte prin licitatii, intrucat activitatea lor poate fi blocata.

El a explicat astfel votul dat in Comisia de Industrii asupra unui amendament la Ordonanta de Urgenta adoptata de Guvern la sfarsitul anului trecut privind modificarea sistemului de achizitii publice reglementat de Ordonanta de Urgenta 34/2006.

Martin a spus ca amendamentul a intrunit o larga majoritate in randul deputatilor din Comisia de Industrii. "Va dau un exemplu: fabricile de armament. Au fost mai multe motivatii date, dar am dat acest exemplu al fabricilor de armanent care trebuie sa se aprovizioneze cu componente. Au contracte sa produca armament si trebuie sa se aprovizioneze cu componente pentru a produce acest armament, de anumita calitate, cu anumite cantitati - o fisa tehnica foarte elaborata. Aceste fabrici se pot bloca. Sunt companii nationale strategice care se pot bloca, si nu numai de armament. Am dat doar acest exemplu care a fost invocat atunci, la momentul dezbaterii", a declarat Martin.

El a spus ca deputatii din Comisia de Industrii au judecat oportunitatea unei astfel de masuri si au votat in consecinta.
"Una este cand o primarie, un minister, o regie de drumuri trebuie sa faca investitii si scoate la licitatie investitia respectiva, construirea investitiei respective, si una este cand o fabrica de armanent trebuie sa produca rapid armanent pentru nu-stiu-ce contract. Va dati seama ca sunt foarte putini ofertanti care ar putea sa dea o asemenea fisa tehnica pentru componentele necesare pentru armament. Noi judecam oportunitatea si eu persoanl am considerat ca este oportun sa fie asa", a precizat Martin.

Modificarile introduse in Parlament la sistemul achizitiilor publice excepteaza de la obligativitatea organizarii licitatiilor anumite regii si companii nationale, pe care Guvernul le-a introdus initial, de la inceputul anului, in categoria autoritatilor contractante, transmite ANRMAP.

Pana la 1 ianuarie 2013, obligativitatea derularii unor proceduri de achizitie publica revenea doar anumitor regii autonome sau companii nationale, numai in situația in care se incadrau in prevederile articolelor 8 sau 9 din OU 34/2006 privind sistemul achizitiilor publice, iar alte astfel de societati nu erau obligate sa desfașoare proceduri de achizitie publica.

La finele anului trecut, Guvernul a decis ca toate regiile autonome si companiile nationale sa fie obligate sa desfasoare proceduri de achizitie publica.

Parlamentul a decis insa sa se revina la sistemul initial, in care doar unele regii si companii de stat sunt obligate sa deruleze licitatii, si anume cele care se incadreaza in cele doua articole ale OU 34/2006, iar celelalte societati sa elaboreze "norme procedurale interne" in ceea ce priveste atribuirea contractelor a caror valoare depaseste pragul achizitiilor directe.

Articolul 8 din OU 34/2006 stabileste ca este autoritate contractanta oricare organism infiintat pentru a satisface nevoi de interes general fara caracter comercial sau industrial si care este finantat, in majoritate, de catre o autoritate contractanta sau de catre un alt organism de drept public, se afla in subordinea sau este supusa controlului unei autoritati contractante sau unui alt organism de drept public, are in componenta consiliului de administratie/organului de conducere sau de supervizare mai mult de jumatate din numarul membrilor numiti de catre o autoritate contractanta sau de catre un alt organism de drept public, oricare intreprindere publica ce desfasoara una sau mai multe dintre activitatile prevazute la cap. VIII sectiunea 1 (apa energie, transport, posta), atunci cand aceasta atribuie contracte de achizitie publica sau incheie acorduri-cadru destinate efectuarii respectivelor activitati.

Piata achizitiilor publice reprezinta in jur de 15% din PIB-ul Romaniei, iar statul, prin institutiile si companiile sale, este cel mai mare cumparator.

Analistii consultati acum doi ani de Ziarul Financiar apreciau ca intre 20 si 40% dintre contractele incheiate cu statul sunt "cu dedicatie".