"Aceasta este o mare îngrijorare a noastră. În prezent, avem impozitul special aplicat şi sectorului offshore, devastator pentru investitori, dar şi OUG 114 care este ostilă investitorilor. Mai îngrijorat sunt însă de ce se va întâmpla în viitor. În cursul discuţiilor avute cu politicienii (grupuri parlamentare etc - n.r.) am remarcat că există o mică facţiune ostilă. Cu alte cuvinte, nu contează ce se întâmplă cu Legea offshore sau cu OUG 114, pentru că există o altă iniţiativă după colţ, OUG 115 sau cum s-o chema ea”, a afirmat Beacom, la Profit Energy.forum, potrivit News.ro.

El a remarcat că statele care au primit cele mai multe investiţii străine sunt cele mai dezvoltate state din lume și a pledat pentru o schimbare radicală de perspectivă.

“Dacă aţi muta resursele din Marea Neagră în Ungaria, le-ar exploata imediat, la fel Germania sau Canada. În Nigeria sunt probleme. România vrea să fie comparată cu Norvegia sau cu Nigeria?”, a întrebat Mark Beacom.

Compania petrolieră Black Sea Oil & Gas, împreună cu partenerii săi de concesiune, Petro Ventures Resources şi Gas Plus International, au anunţat, la ]nceputul anului, aprobarea deciziei finale de investiţie pentru proiectul de dezvoltare gaze naturale Midia (MGD), cu o valoare de 400 milioane dolari, aflat în zona românească a Mării Negre.

Proiectul, primul de acest gen construit în zona românească a Mării Negre după anul 1989, constă în săparea a cinci sonde de producţie (o sondă submarină la zăcământul Doina şi patru sonde de producţie la zăcământul Ana) şi un ansamblu submarin de producţie pe zăcământul Doina, care va fi conectat printr-o conductă de 18 km la platforma de producţie monitorizată şi operată de la ţărm, amplasată pe zăcământul Ana.

În anul 2008, Black Sea Oil&Gas, companie controlată de fondul Carlyle Group LP, a descoperit două zăcăminte care ar conţine aproximativ 10 miliarde metri cubi de gaze naturale într-o zonă amplasată la 120 de kilometri în largul Mării Negre. Compania spera să demareze producţia în 2020, devenind astfel prima firmă care va extrage resursele offshore ale României.

În luna decembrie a anului trecut însă, Guvernul de la Bucureşti a introdus mai multe taxe printr-o ordonanţă de urgenţă, fără un studiu de impact sau o dezbatere publică, printre care şi o taxă de 2% pe cifra de afaceri a firmelor din energie şi o plafonare a preţului gazelor naturale. Aceste taxe au venit după o lege privind forajele offshore care stipulează că firmele româneşti trebuie să vândă cel puţin jumătate din producţia lor anuală de gaze naturale în România.

"Impactul acestor modificări legislative asupra planurilor noastre de investiţii este foarte negativ. Capacitatea noastră de obţine o decizie finală de investiţii este afectată în mod negativ", declara atunci directorul general al Black Sea Oil&Gas, Mark Beacom.

Spre deosebire de alte ţări din regiune, România depinde foarte puţin de importurile de energie, în condiţiile în care importă din Rusia mai puţin de 10% din necesarul său de gaze naturale, iar restul este produs local, în principal de producătorul de stat Romgaz şi grupul OMV Petrom, controlat de grupul austriac OMV.