Ce obțin firmele românești în urma semnării acordului comercial dintre UE și Japonia, cel mai mare negociat vreodată
Marfuri, comert, exporturi
Semnarea acordului de liber schimb dintre Uniunea Europeană şi Japonia reprezintă o şansă uriaşă pentru firmele româneşti care sunt interesate de piaţa asiatică, se arată într-un comunicat al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.
Acordul de Parteneriat Economic (EPA) şi Acordul de Parteneriat Strategic (SPA) au fost semnate marţi, 17 iulie, în cadrul summitului UE-Japonia, care a avut loc la Tokyo.
"Semnarea unui acord de liber schimb între Uniunea Europeană şi Japonia este o şansă imensă pentru exportatorii români, iar aceştia trebuie să fie conştienţi de oportunităţile care se deschid. Economia României nu are voie să rateze oportunitatea de a fi prezentă masiv pe piaţa celei de-a treia economii a lumii, iar acţiunile ministerului nostru din ultimele luni arată că toate premisele sunt la locul lor", a declarat Ştefan Radu Oprea, ministrul de resort, citat în comunicat.
EPA reprezintă un acord de liber schimb a cărui implementare va duce la înlăturarea a 99% din tarifele aplicate asupra exporturilor UE către Japonia, în valoare netă de un miliard de euro. Acesta este cel mai mare acord comercial negociat vreodată de UE. După ratificarea EPA în Parlamentul European, Japonia şi UE vor crea o zonă de comerţ liber cu 600 de milioane de locuitori, care va reprezenta aproximativ o treime din PIB-ul mondial.
De asemenea, EPA va crea oportunităţi mari pentru exporturile agricole, eliminând taxele pe produse precum brânzeturi sau vinuri, oferind şi drepturi de proprietate intelectuală asupra mărcilor. Piaţa serviciilor se va deschide, oferind şansa companiilor din UE de a participa la licitaţiile publice.
Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat este implicat în procedurile de organizare a unei misiuni economice japoneze la Bucureşti, în luna noiembrie, în parteneriat cu JETRO (Japan External Trade Organization), se mai arată în comunicat.
Ştefan Radu Oprea a condus o delegaţie oficială, într-o vizită de lucru în Japonia, în perioada 23-25 mai, având întâlniri cu Yoji Muto, secretar de stat în Ministerul Economiei, Comerţului şi Industriei, şi cu membrii grupului de prietenie Japonia-România din Dietă. În marja acestei vizite, s-au organizat două forumuri sub titulatura 'Business Bridge Romania-Japan', la care au participat reprezentanţi din partea unui număr de 200 de companii japoneze, la Tokyo şi Osaka, tema principală fiind atragerea de investiţii japoneze. De asemenea, au avut loc întâlniri cu lideri ai unor mari companii, precum Hitachi Capital Corporation, Mizuho Bank, IHI Corporation, Calsonic Kansei, Mitsubishi Heavy Industries sau NTT Data.
În primele cinci luni ale anului 2018, schimburile comerciale bilaterale au totalizat 309,4 milioane de dolari, din care export românesc 122,4 milioane de dolari (în creştere cu 30% faţă aceeaşi perioadă a anului precedent) şi import 187 milioane de dolari (în creştere cu 18,3% faţă de aceeaşi perioadă anului precedent).
Principalele produse româneşti exportate în Japonia au fost lemn şi semifabricate din lemn, tutunuri prelucrate şi înlocuitori de tutun, instrumente şi aparate pentru reglare său control automat, părţi şi accesorii de autovehicule şi vehicule, miere, anvelope pneumatice noi, îmbrăcăminte şi accesorii.
Principalele produse japoneze importate în România sunt autoturisme şi alte autovehicule, părţi şi accesorii ale acestora, maşini şi dispozitive mecanice şi părţi ale acestora, maşini, aparate şi materiale electrice şi părţi ale acestora, produse din fontă, fier sau oţel, cauciuc şi articole din materiale plastice şi articole din sticlă.
Potrivit datelor agregate de instituţiile europene, exporturile anuale dinspre UE spre Japonia se ridică la 86 miliarde de euro, cu implicarea a 74.000 de companii şi 600.000 de locuri de muncă. Aplicarea acordului comercial cu Japonia ar putea duce la creşteri ale exporturilor de 180% pentru alimente procesate, de 22% pentru produse chimice şi de 16% pentru echipamente electrice.
Pe acelasi subiect:
VOYO

RON
RON
RON
RON
(P) iBani. Piața imobiliară după majorarea TVA. Sfaturi pentru cei interesați să cumpere o locuință nouă
”Incont”, site-ul Știrile Pro TV de informații economice și educație financiară, a devenit ”iBani”
România, departe de zona euro. Analist: Probabil ne ducem spre 2030 cu adoptarea monedei unice
Popa, CFA România: Într-o lume fără pensii private ar trebui să ne aşteptăm la o pensie de 32% din ultimul salariu
Siemens Energy anunţă concedieri masive pentru a-şi majora profitul. Compania are mii de angajați în România
Cu trenul de la Paris la Viena sau de la Zurich la Barcelona. Pandemia reînvie cursele feroviare de noapte în Europa
(P) De ce aleg românii să joace la pariuri
(P) Tot ce trebuie să știi despre vigneta Ungaria și prețul acesteia
Digitalizarea departamentului HR - un subiect în trend chiar și pentru companiile de IT
Huawei dezminte zvonurile privind vânzarea brandurilor premium de smartphone P şi Mate
Cum vom lucra în 2021: 60% dintre companii vor să reînceapă munca de la birou din luna martie. Mai mult de jumătate au tăiat programele de training şi pe cele de wellbeing
Două treimi din forţa de muncă existentă la nivel global lucrează de acasă, însă unul din trei angajaţi folosește propriul calculator pentru a-şi desfăşura activitatea 
Invață să ții sub control cheltuielile de sărbători. Cum funcționează cardul de cumpărături
Moneda euro la 20 de ani. Cea mai importantă realizare macro-economică a secolului trecut a supraviețuit marii crize mondiale, dar rămâne un colos handicapat de propriile slăbiciuni
UE pregătește măsuri de urgență, în cazul unui ”no deal” cu Londra, din ianuarie. Domeniile vizate: pescuitul şi transportul rutier şi aerian
Explozie la gazoductul din Ucraina care asigura gazele pentru Europa. Ce se întâmplă cu livrările de gaze rusești spre continent




RSS