Concluzia a venit in urma analizei factorilor micro si macroeconomici care caracterizeaza anul in curs, aspectele financiare ale fiecarui sector de activitate, modalitatea de finantare, legislatia specifica, aspecte legate de consum si consumatori precum si tendintele in economie si, pe baza lor, au identificat domeniile care ar pute fi supuse riscului anul acesta, se arata intr-un comunicat al Casei de Insolventa Transilvania (CITR).

"In mod evident, nu exista o solutie general valabila pentru reechilibrarea acestor companii. Analiza si diagnosticul trebuie facute de la caz la caz, insa, in mod cert, sansele de redresare sunt legate de momentul identificarii problemei si al interventiei pentru remediere. Cu cat interventia este mai rapida, cu atat sansele de redresare sunt mai mari. Daca este idetificat in prima faza, dezechilibrul se poate remedia prin simple negocieri si esalonari, evitand insolventa. Intr-o faza ulterioara, redresarea este posibila printr-o reorganizare judiciara. Dar daca problema este ignorata iar intervantia este amanata, exista riscul de a compromite posibilitatile de redresare, iar falimentul devine un scenariu probabil", a declarat Rudolf Vizental, managing partner CITR.

Astfel, in cazul clinicilor medicale private, din cauza modului in care s-a finantat investitia precum si motivele care au dus la imposibilitatea de a respecta business planul initial au dus la un grad de indatorare acum neconfortabil pentru clinicile medicale private. Acestea s-au bucurat, intr-o perioada in care cele mai multe sectoare nu aveau acces la finantare (2008-2010), de un interes crescut, atat din partea investitorilor cat si din partea finantatorilor.

"In doi ani s-au dezvoltat peste 100 de clinici private, cu o contributie proprie de 10-15%. In cele mai multe cazuri bugetele au fost depasite, iar perioada de gratie a fost corelata cu finalizarea investitiei, nu cu atingerea punctului de echilibru. Capacitatea celor mai multe clinici deschise a fost insa supradimensionata, tarifele pentru servicii medicale in 2013 se situeaza sub nivelul asteptarilor din momentul in care s-a demarat investitia, asa ca business planul initial a devenit nesustenabil", considera reprezentantii CITR.

Mai mult, colaborarile cu medicii au fost incheiate in sistem part-time, mizandu-se pe o migrare a pacientilor dinspre spitalele de stat catre clinicile privat. Tendinta a fost insa inversa, iar asta s-a datorat capacitatii reduse de plata a pacientilor, dar si unor metehne traditionale ale medicilor. Romanii, chiar si in conditiile in care acorda prioritate sectorului medical, nu au inca motivatia, cultura, si capacitatea de plata necesare pentru a apela la sectorul medical privat in schimbul celui bugetar. In plus, controversatul mod de decontare dintre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) si spitale private este decalat in timp si necolerat cu performantele acestora si nici cu costurile efective.

In domeniul morarit si panificatie, dificulatiile cele mai mari par a-si avea originea in evaziunea fiscala. Potrivit unor estimari din 2010 ale patronatelor din industria de morarit si panificatie, cantitatea de paine neinregistrata anual in Romania se ridica la 1,56 milioane de tone, respectiv 72% din productia totala de paine, cifrata la 2,16 milioane de tone.

In acelasi timp, datele oficiale ale Institutului National de Statistica (INS) arata un consum lunar de paine de numai 45.000-50.000 tone fata de 180.000 tone cat sunt estimarile patronatelor din domeniu, conform productiei.

"Practicarea evaziunii fiscale de catre jucatorii mici elimina comerciantii mari, care sunt constransi sa evidentieze in mod corect toate operatiunile. Companiile care au dezvoltat investitii finantate din fonduri europene, atrase pe de o parte de nevoia de dezvoltare si pe de alta de mirajul fondurilor nerambursabile, au fost afectate de gradul de indatorare creat, de costurile suplimentare generate de investitia noua ori de depasirile de costuri ale proiectului sau ale cheltuielilor neeligibile. Si in cazul painii si al produselor de panificatie, populatia se orienteaza spre pret mic, in detrimentul calitatii, ceea ce este inca un motiv al dificultatiilor curente ale jucatorilor din domeniu", se precizeaza in comunicat.

Referindu-se la sectorul de brocolaj, reprezentantii CITR spun ca desi a supravietuit crizei mult mai bine decat sectoarele conexe, respectiv constuctiile si imobiliarele, acestea nu vor fi ocolite de dificultati.

"In speranta revenirii pietei, depozitele de bricolaj (segmentul «Do it yoursedf», DYI) au continuat extinderea teritoriala chiar si in ultimii ani, intr-o piata ce s-a comprimat continuu. Dificultatile financiare au fost generate pe de o parte de pierderile din activitatea curenta (cele mai multe fiind rezultatul promotiilor pentru extinderea cotei de piata), pe de alta ca urmare a investitiilor pentru deschiderea unor noi depozite. Principalii jucatori de pe piata au avut in 2011 cifre de afaceri cumulate de 6,8 miliarde de lei, peste 12.000 de angajati si un total de 125 de magazine la nivel national (potrivit datelor de la Ministerul Finantelor si informatiilor de pe site-urile companiilor). In acest segment extrem de competitiv, creat de jucatori nationali si multinationali, nu s-a creat nicio segmentare a clientelei", explica reprezentantii CITR.

In prezent pentru cumparatori, principalul criteriu de selectie intre un magazin si altul a devenit doar pretul, fapt care coroborat cu celelalte motive fac din 2013 cel mai dificil an din ultima perioada pentru segmentul magazinelor de bricolaj.

Numarul firmelor care au intrat in insolventa de la declansarea crizei, in 2008, a ajuns la aproape 90.000, dintre care 16.404 firme au intrat in incapacitate de plata in 2012. Cele mai multe firme in insolventa in acesr an au fost din domeniul comertului, transporturilor, imobiliarelor si productiei.