Marti, cancelarul german declara, referindu-se la introducerea de eurobonduri: Nu vor putea fi introduse "atat timp cat traiesc eu".

Insa, surse citate de publicatia Der Spiegel sustin ca declaratiile cancelarului au fost scoase din context, fiind interpretate gresit, scrie Mediafax.

Conform surselor guvernamentale germane, Merkel se referea de fapt la "complexitatea reformelor necesare la nivel european" pentru introducerea eurobondurilor si mutualizarea datoriilor. In acest context, reformele necesare nu ar fi posibile, ar fi sugerat Merkel, decat pe termen foarte lung, cu mult dupa expirarea mandatelor actualei generatii de lideri europeni.

Totusi, noteaza Der Spiegel, atitudinea lui Merkel pare sa fi devenit "mai reticenta" si "mai urgenta", in contextul cererilor din ce in ce mai insistente formulate de state din sudul Europei in sensul mutualizarii datoriilor la nivelul zonei euro.

Merkel a refuzat in mai multe randuri crearea instrumentului de mutualizare a datoriilor statelor suverane europene. Premierul Frantei, Jean-Marc Ayrault, a fost nevoit sa recunoasca recent ca un asemenea sistem ar necesita "o mai mare integrare politica (...), lucru care va dura multi ani".

Liderii UE se concentreaza la inceputul summitului pe sustinerea imediata a Spaniei si Italiei

Liderii Uniunii Europene se concentreaza pe sustinerea imediata a Spaniei si Italiei, la inceputul unui summit menit sa gaseasca drumul de iesire din criza financiara, scrie Bloomberg.

Cei 27 vor discuta despre achizitii de obligatiuni spaniole si italiene, pentru reducerea costurilor imprumuturilor care se afla la niveluri record, a declarat inainte de inceperea reuniunii premierul finlandez Jyrki Kayainen, care a propus si ca fondurile de stabilitate sa cumpere obligatiuni guvernamentale garantate, de pe pietele primare.

Presedintele francez Francois Hollande a declarat ca a venit la Bruxelles cu "solutii foarte rapide pentru sustinerea tarilor cu dificultati pe pietele financiare", care au facut eforturi considerabile pentru echilibrarea finantelor publice.

Cancelarul german Angela Merkel a afirmat ca la summit se va discuta despre crestere economica si locuri de munca, potrivit Financial Times.

"Am creat un program bun, in special in privinta investitiilor in viitor si a conditiilor care vor crea mai multe oportunitati de locuri de munca, mai ales pentru tineri", a spus Merkel.

Ea si-a exprimat speranta ca liderii UE vor putea sa ajunga joi la un acord pe aceasta tema si vor da un semnal puternic, inclusiv pentru pactul fiscal, ca este nevoie de bugete solide pe de o parte si de crestere economica si locuri de munca pe de alta parte.

Premierul britanic David Cameron a confirmat la randul sau ca vor fi analizate noi masuri de crestere economice si si-a exprimat asteptarile ca zona euro sa faca progrese in acest domeniu.

Liderii UE discuta masuri pe termen scurt pentru aducerea sub control a crizei datoriilor, in conditiile in care un plan coordonat de presedintele UE Herman Van Rompuy pentru consolidarea zonei euro si supravegherea comuna a sistemului financiar a intampinat opozitia imediata a Germaniei.

In aceste conditii, Merkel este tot mai izolata, in fata unitatii manifestate de Hollande, premierul italian Mario Monti si cel spaniol Mariano Rajoy, care insista pentru masuri rapide pentru combaterea crizei izbucnite in Grecia in 2009.

Ciprul, a cincea victima a crizei

Liderii UE fac joi si vineri o noua incercare de a-si aplana divergentele si a gasi o solutie de iesire din criza. Tabloul nu este unul tocmai placut la vedere: cu o Germanie tot mai izolata, cu cereri pentru ajutor extern din partea Spaniei si Ciprului si cu propuneri radicale de integrare fiscala si economica a statelor euro.

Criza datoriilor de stat din zona euro, declansata la sfarsitul anului 2009 in Grecia, a bifat recent cea de-a cincea "victima", dupa ce Ciprul, o economie puternic interconectata cu cea a Greciei, a solicitat ajutor international.  Spania a transmis si ea solicitarea oficiala pentru o linie de finantare externa extimata la 100 miliarde euro, destinata recapitalizarii sectorului bancar, puternic lovit de prabusirea pietei imobiliare si de situatia grava din economie, cu un somaj de 24%.

"Lumea si-a imaginat prea multe zile ale judecatii in ultimii ani, iar Europa a reusit sa amane continuu. Astazi, problema este ca, intr-adevar, mizele au devenit mult mai ridicate. Nu mai vorbim despre mica Grecie, ci despre mai marea Spanie si chiar uriasa Italie", comenteaza pentru Bloomberg Sebastian Paris-Horvitz, analist la HSBC Private Bank Suisse, in Paris.

Spania si Italia cer ferm masuri la nivel european, care sa le reduca simtitor costurile de finantare, pentru a evita raspandirea dezastruoasa a crizei de la "periferia" zonei euro catre doua dintre cele mai mari economii din regiune, de cateva ori mai mari decat Grecia, Portugalia sau Irlanda.

Presedintele francez Francois Hollande a facut front comun cu premierul italian Mario Monti si prim-ministrul de la Madrid, Mariano Rajoy, in incercarea de a determina Germania si pe cancelarul Angela Merkel sa accepte masuri rapide, agresive si decisive pentru iesirea din criza.  Berlinul insista insa pe austeritate, pe disciplina fiscala si controale stricte. Apreciaza ca schimbari radicale, precum introducerea unor obligatiuni europene unice, garantarea in comun a depozitelor bancare sau salvarea directa a bancilor aflate in dificultate de catre fondurile de urgenta ale UE, nu sunt sustenabile si potrivite inainte ca zona euro sa devina o uniune fiscala si economica strans integrata.

Hollande, Monti si Rajoy sustin masuri precum crearea obligatiunilor europene comune si o strategie agresiva de stimulare a economiei.

"Negociatorii cheie, inclusiv cancelarul german, nu inteleg cu adevarat pe ce perioade de timp se lucreaza. Crizele financiare iti dau cateva zile sa actionezi. Pentru reforme structurale este nevoie de ani", a afirmat recent Niall Ferguson, profesor de istorie economica la Universitatea Harvard. 

Planul pe 10 ani pentru salvarea zonei euro

Liderii UE vor discuta, joi si vineri, un plan de 10 ani care vizeaza integrarea mai stransa a zonei euro, prezentat de presedintele UE Herman Van Rompuy.

Proiectul porneste de la supravegherea in comun a bancilor si garantarea depozitelor la nivelul zonei euro, urmata de sau in paralel cu inaintarea "bazata pe criterii si progresiva" catre emisiuni comune de obligatiuni ale statelor euro.

Programul propus sugereaza ca UE ar putea impune limite pe bugetele statelor membre si pe gradul de indatorare a tarilor din zona euro.  Merkel a respins categoric miercuri introducerea obligatiunilor comune ca masura pentru scaderea costurilor de finantare a Spaniei.