Leul s-a devalorizat masiv in raport cu moneda europeana si cu dolarul, doborand zile la rand record dupa record, iar tot mai multi investitori straini au anuntat ca se retrag din Romania. Peste toate acestea, s-a suprapus seceta care a ingropat agricultura, domeniu care a scos tara din recesiune anul trecut.

In ultima luna, in Romania - tara aflata si asa la coada oricarui clasament la nivelul Uniunii Europene in materie de orice indicator economic, nu s-a vorbit decat despre demiterea presedintelui, despre schimbari legislative la limita legii, care au intarit, peste hotare, suspiciunile legate de subminarea democratiei, sau despre monitorizarea institutiilor europene, care suspectau o lovitura de stat la Bucuresti.

Deprecierea masiva a leului in ultimele saptamani are la baza cel putin trei factori: criza politica interna, o evolutie proasta a economiei, confirmata de datele statistice, dar si criza din zona euro, care s-a agravat in contextul ajutorului de 100 de miliare de euro acordat bancilor spaniole, precum si a zvonurilor ca liderii UE pregatesc un plan de salavare pentru Madrid. In acelasi timp, Grecia a fost atentionata de institutiile internationale ca opresc finantarea externa daca nu fac si mai multe economii, iar Germania a fost amenintata de Moody’s cu scaderea ratingului de top.

Cabinetul Ponta si-a inceput mandatul cu promisiuni populiste si starnind controverse. Cea mai cu trecere la popor a fost majorarea salariilor bugetarilor care, dupa lungi discutii cu FMI, s-a realizat doar pe jumatate. Ministrul Muncii promite reintregiri de pensii si de alocatii sociale. Pentru inceputul anului viitor, se vorbeste despre reducerea TVA la 9 %, la alimentele de baza si despre scaderea contributiilor sociale, subiecte pe care ar trebui sa-si dea acordul si FMI-ul.

Nimeni nu vorbeste, insa, si despre cum vor fi stransi mai multi bani la buget pentru ca statul sa poata functiona (s-a amintit doar de un nou acord preventiv cu FMI) sau despre masuri reale de sustinere a antreprenorilor, care au fost cei mai loviti de transformarile economice din ultimii ani.

DEPRECIEREA LEULUI

Moneda nationala s-a depreciat cu 6% de la inceputul anului, scadere accelerata in ultima luna (4,2%), pe fondul tensiunilor politice. Dupa ce cursul a atins maximul istoric de 4,6397 lei/euro la inceputul saptamanii trecute, in urmatoarele zile, leul s-a apreciat nesemnificativ.

Saptamana trecuta a fost apogeul si pentru dolar, care a atins si el un maxim istoric (3,8343 lei/dolar), dar si pentru francul elvetian, care a depasit 3,86 lei.

In regiune, Romania sta cel mai prost la acest capitol, in conditiile in care valutele emergente din zona sunt mai performante in 2012: zlotul s-a apreciat cu 6%, iar forintul a castigat 8,5%, potrivit unei analize Admiral Markets.

Analistii sustin ca leul nu a profitat de interesul investitorilor pentru valute cu randament superior si economii emergente in perioada mai – octombrie 2009, noiembrie 2010, decembrie 2011 - martie 2012, respectiv perioada din iunie si pana in prezent.

Spre deosebire de moneda noastra, forintul si zlotul au avut o corelatie inversa aproape perfecta, cu un singur derapaj, in perioada 15 august 2011 – decembrie 2012. Astfel, forintul a inregistrat un avans de peste 7% in ultimii trei ani, in timp ce zlotul a devansat euro cu peste 10% in aceeasi perioada.

Diferenta majora dintre leu si forint sau zlot s-a facut in 2012, cand moneda nationala a evoluat in cea mai mare parte contrar trendului regional si international, ca urmare a perspectivelor negative de crestere economica, amplificate de factorii politici“, explica analistii de la Admiral Markets.

Scaderea leului se va vedea cel mai bine in cresterea ratelor la banci – asta in conditiile in care romanii isi platesc deja din ce in ce mai greu datoriile.

In ultimele 12 luni, restantele la creditele in euro au urcat cu 38 de procente, iar cele in franci elvetieni cu 55%. Evolutia pe 3 ani este si mai dramatica. Valoarea restantelor in euro a crescut de peste sase ori, iar a celor in franci elvetieni de 34 de ori.

Pe langa ratele la banci, vor creste preturile la produsele din import, facturile la utilitati, care se calculeaza in raport cu euro, dar si pretul carutantilor, care se calculeaza in raport cu dolarul.

SCADEREA EXPORTURILOR

Sunt multe voci care sustin ca un leu slab este bun pentru exporturi. Teorie care nu se verifica si in cazul nostru. Din februarie, exporturile - singurul nostru motor care functiona la turatie maxima, au inceput sa scada, dupa 12 luni de crestere continua.

Este un semnal de alarma, care ne arata cat de vulnerabili suntem la problemele din zona euro. Franta, Spania sau Italia, principalii nostri clienti, au dat de greu, asa ca nu mai cumpara la fel de multe produse romanesti ca in anii anteriori.

Acest lucru s-a vazut cel mai bine in cazul Dacia, care umplut Europa cu masini ieftine, dar care in acest an a inceput sa aiba probleme cu partenerii straini. Numarul inmatricularilor de autoturisme noi marca Dacia in UE a scazut in primul semestru cu 5,9%, la 120.000 de unitati, cu 7.500 de bucati mai putin fata de aceeasi perioada a anului trecut. In consecinta, uzina Dacia de la Mioveni a fost inchisa de trei ori in acest an, iar francezii de la Renault au inceput productia masiva de Dacii in Maroc.

In aceste conditii nu avem nicio sansa sa mai atingem performata de anul trecut, cand exporturile au totalizat 45 de miliarde euro, in crestere cu 20,5% fata de anul anterior.

PRABUSIREA INVESTITIILOR STRAINE

La acest capitol, am atins nivelul minim din ultimii noua ani. Banca centrala a raportat, sapatamana trecuta, ca investitiile straine directe s-au prabusit in primele cinci luni ale anului la 465 milioane euro, de la 849 milioane euro, in aceeasi perioada anului trecut.

Si anul trecut investitiile straine directe au scazut cu 13,6% fata de nivelul din 2010, la 1,917 miliarde euro, ajungand astfel la minimul ultimilor noua ani.

Romania nu numai ca nu stie sa atraga noi investitori, dar ii pierde si pe cei pe care ii are deja. Dupa iesirea rasunatoare, dar dramatica, de anul trecut a grupului Nokia, care a pagubit bugetul local cu cateva milioane de lei si a lasat pe drumuri peste 2000 de oameni, in 2012 alte companii straine si-au anuntat plecarea. Burger King, Kiabi, Eureko sau Sprider sunt doar cateva dintre ele.

Zvonurile merg mai departe si anunta iminente iesiri de pe piata romaneasca a unor nume precum Carrefour, mai ales dupa retragerea din Grecia si inregistrara unor rezultate slabe in Europa, Praktiker sau chiar Ford.

De ce se sperie investitorii straini de Romania? Pentru ca nu exista predictibilitate fiscala, pentru ca Executivul schimba legislatia in domeniu de la o zi la alta (incalcand astfel legea potrivit careia modificarile la Codul Fiscal trebuie sa se faca cu 6 luni inainte de a intra in vigoare), pentru ca infiintarea si administrarea unei firme sunt costisitoare si necesita mult timp, pentru ca avem una dintre cele mai ridicate fiscalitati pe forta de munca din Europa, si exemplele pot continua.

Iar instabilitatea politica din ultima jumatate de an, in care Romania a avut avut trei premieri, a suspendat presedintele, a alertat Bruxellesul si a starnit reactii negative in presa din toate colturile lumii, legate de subminarea democratiei, cu siguranta ca nu ne va aduce multi investitori straini nici in viitorul apropiat.

SECETA SFARAMA ULTIMA SPERANTA: AGRICULTURA

Si pentru ca romanul este obisnuit ca Dumnezeu sa-i dea si sa-i bage si in traista, autoritatile probabil ca au mizat si anul acesta, ca si anul trecut, pe o performanta uimitoare a agriculturii, care, in 2011, a pus umarul la revenirea spectaculoasa a economiei. Dar daca anul trecut, agricultura a bagat in viteria tarii 19 miliarde de euro, in acest an ingroapa economia.

Seceta care arde pamantul de cateva luni a distrus culturile din estul si sud-estul tarii, unele judete solicitand chiar instituirea starii de urgenta din caza calamitatilor.

Dupa aproape doua luni fara pic de ploaie, asociatiile de producatori anunta ca pe 2 milioane de hectare din 13 judete s-a uscat tot. Peste 70% din culturile de porumb au fost distruse deja de arsita. La o prima estimare, si recoltele de grau, orz sau mazare, culese deja, sunt in scadere cu aproape 30 de procente fata de anul trecut. Fara un strop de ploaie si cu pamantul crapat de atata seceta, si floarea soarelui a fost compromisa in proportie de 30%.

Cum s-a ajuns aici? Prin distrugerea bucata cu bucata a sistemului de irigatii. Daca in anii '90 erau irigate 3 milioane de hectare de teren agricol din totalul celor 8,3 milioane de hectare, acum numai 70.000 sunt stropite, adica mai putin de 1% din suprafata cultivata a tarii.

Acolo unde instalatiile inca exista, ar trebui gasiti bani ca sa fie puse in functiune. Toate guvernele au promis investitii in agricultura, insa nicio strategie nu a reusit sa revitalizeze ceea ce ar fi putut fi asul din maneca al Romaniei.

CE E DE FACUT DUPA REFERENDUM?

Intr-o analiza realizata de Ziarul Financiar, comunitatea de afaceri din Romania cere Guvernului sa inceapa sa puna in aplicare cat mai repede masuri pentru redresarea economiei, sau macar sa incerce sa nu se mai inrautateasca situatia economica.

Din pacate, toti oamenii de afaceri spun la unison ca 2012 este un an pierdut pentru economie, iar daca Guvernul nu va gasi rapid o solutie pentru finantare, situatia se va inrautati.

In opinia acestora, primul lucru pe care trebuie sa il faca Guvernul este sa restructureze rapid institutiile care lucreaza in zona de finantare europeana. Sistemul de atragere a fondurilor europene trebuie schimbat din temelii, iar absorbtia fondurilor europene trebuie sa devina o prioritate nationala, pentru ca este singura sansa pentru redresarea economiei.

In editorialul Obsesia voastra sa fie numarul de angajati, nu numarul de oameni care vin la vot, Sorin Paslaru, redactor sef al Ziarului Financiar, critica politicienii care cer romanilor sa-si exprime optiunile politice la vot, dar nu fac nimic pentru a le asigura acestora si mai multe locuri de munca.

In Ungaria, Cehia sau Polonia jumatate din populatie este salariata. Veniti la vot, au spus unii. Nu veniti la vot, au spus altii. Dar de ce nu ati spus: veniti la servici, iata noi am atras zece investitori care au creat 10.000 de slujbe. (…) Parca ar fi un val pe care si l-au tras pe fata premierii si ministrii economiei acestei tari. Daca ii intrebi cine sunt cei mai mare angajatori din Romania, cine a creat cele mai multe locuri de munca in 2012 sau cine a desfiintat, nu au idee”, scrie Sorin Paslaru.