Planul, la care s-a lucrat si sambata, include masuri care sa impiedice situatii de panica in care deponentii iau cu asalt bancile si va aborda problema cercului vicios format intre datoria guvernamentala si crizele bancare. In plus, va pune presiune pe state pentru a elimina reglementarile si birocratia care inhiba concurenta, impiedica accesul tinerilor pe piata muncii si fac dificila deschiderea de noi afaceri.

Scopul ar fi reducerea vulnerabilitatii zonei euro la crize si o capacitate mai ridicata de rezolvare a actualelor probleme prin crestere economica. Este neclar daca noi angajamente de reforma, care s-ar confrunta cu dificultati semnificative, vor calma pietele financiare.

Mario Draghi a declarat ca planul va fi prezentat in urmatoarele zile, inaintea unei reuniuni a liderilor europeni saptamana urmatoare.

Planul prevede ca BCE sa devina singura autoritate de reglementare bancara, cu puteri ample, urmand sa preia si atributiile Autoritatii Bancare Europene, o institutie "fara dinti", scrie New York Times, preluata de Mediafax.

Ar urma sa fie infiintat un program de asigurare a depozitelor care sa le completeze pe cele la nivel national, astfel incat sa fie prevenita o situatie de retrageri masive a depozitelor din banci in tari precum Spania sau Grecia.

Draghi va mentine, probabil, insitenta BCE ca tarile din zona euro sa urmeze masuri de austeritate bugetara, chiar in contextul problemelor economice. Planul ar putea cere insa o abordare diferentiata a guvernelor in privinta reducerii deficitului. In locul taierii fondurilor pentru proiecte de infrastructura si transport, de exemplu, liderii europeni ar trebui sa scada cheltuielile operationale.

Bancile centrale si investitorii s-au pregatit pentru reactia de luni a pietei, in urma alegerilor parlamentare de duminica din Grecia, care ar putea determina daca tara poate ramane in uniunea monetara.

Zona euro nu duce lipsa de planuri menite sa rezolve problema cresterii economice anemice din ultimii ani precum si pentru impunerea disciplinei fiscale membrilor, noteaza New York Times. Provocarea pentru autorii actualului plan, Draghi, Herman Van Rompuy - presedintele Consiliului European, José Manuel Barroso - presedintele Comisiei Europene si Jean-Claude Juncker - seful Eurogroup, este de a prezenta propriile propuneri intr-un mod care ii va face pe investitori sa creada ca se va intampla ceva.

Germania ar trebui sa supuna la referendum orice nou ajutor financiar

Totodata, Germania ar trebui sa supuna la referendum orice nou ajutor financiar acordat unor tari din zona euro aflate in dificultate, a afirmat astazi, intr-un interviu, ministrul-presedinte al landului Bavaria, Horst Seehofer, citat de AFP.

Fiind cea mai puternica economie europeana, Germania este cel mai important contributor in cadrul planurilor in valoare de sute de miliarde de euro adoptate pentru a veni in ajutorul tarilor supraindatorate din zona euro, ca Grecia.

"Daca amploarea contributiei financiare a Germaniei ar urma sa creasca, va trebui sa le cerem cetatenilor parerea", a declarat Seehofer pentru editia online a saptamanalului Der Spiegel.

Horst Seehofer conduce partidul de centru-dreapta CSU, formatiunea bavareza sora a Uniunii Crestin Democrate (CDU) a cancelarului Angela Merkel.

"Referendumul din Irlanda a aratat ca cetatenii pot sa faca fata problemelor europene in mod responsabil", a apreciat el.

Pe 1 iunie, 60,3% dintre alegatorii irlanezi au votat in favoarea ratificarii de catre Irlanda a pactului bugetar european, care prevede reguli stricte in materie de deficit, sub amenintarea unor sanctiuni. Daca liderii politici sunt capabili sa explice ceea ce este in joc in Europa, "nu au de ce sa se teama de popor", a subliniat acesta.