Ce poate salva lumea de la colaps economic. Inventatorii au raspunsul
Multi economisti ne avertizeaza ca urmeaza vremuri grele si ca nu exista solutie magica ce ar putea sa ne salveze. Situatia nu este, insa, atat de neagra precum pare. Virginia a gasit motorul pentru crestere economica, iar aceasta este inventia, procesul prin care mintea umana creeaza idei noi cu aplicari practice. Inventia este mama cresterii economice, scrie comentatorul Nathan Myhrvold, pe blogul Bloomberg.
Inventia este magica pentru ca poate aduce profit infinit mai mare fata de investitia initiala. O singura idee geniala poate genera transformari enorme, atat din punct de vedere economic, cat si la nivel general.
Economia, la nivel mondial, se bazeaza pe doua coordonate, care se intersecteaza – capitalul si forta de munca. Sigur, acestea sunt cele mai importante, dar nu sunt singurele.
Macroeconomistii spun adesea ca iau pulsul economiei, iar de aici putem sa facem o analogie. Pulsul este un indicator secundar in viata noastra, slab si incomplet, pentru ca acesta poate exista si in cazul in care pacientul este in moarte clinica, dar este sustinut in viata de aparate.
Extrapoland, desi este bine sa masuram fluxurile de capital si piata fortei de munca, nimic nu se misca fara inventii sau idei si nimic nu s-ar misca fara ele.
Economistii sunt obsedati de crestere economica si recesiune, in care valoarea economica este creata si distrusa. Inventia este, direct sau indirect, sursa primara a cresterii economice. Din pacate, analistii nu dau inventiilor importanta pe care o merita.
Sa luam ca exemplu Africa, unde inovatiile, chiar daca in mare parte au fost copiate de la state mai dezvoltate, au avut un rol determinant in viata cetatenilor. Agricultura de subzistenta nu pare o mare inventie, dar daca ne gandim cum a transformat societatea, ne dam seama de importanta sa. Cultivarea porumbului in Mesoamerica, cultivarea si detoxifierea maniocului in America de Sud sau infiintarea cirezilor de vite in Asia Centrala au fost luate ca exemplu de continentul negru si au hranit multi africani.
Puterea inventiei
Este interesant sa ne intoarcem in America secolului al 19-lea pentru a vedea puterea de tranformare a inventiei. Atunci, SUA erau considerate o tara fara legi, o tara de fermieri in plina dezvoltare. In cel mai rau caz, America era “inima intunericului”.
Dar exact in aceasta perioada, America a devenit tara cu cele mai multe inventii: Samuel Morse a ajutat la crearea telegrafului, Eli Whitney a inventat motorul folosit in industria bumbacului, iar Thomas Edison a inventat bacul, fonograful si pelicula. Europa, in schimb, a ramas centrul culturii si dezvoltarii tehnologice si industriale, dar bazandu-se pe inventiile americane.
Alti inventatori de succes din alte parti, precum Alexander Graham Bell din Canada, Nikola Tesla si Charles Steinmetz din Europa si altii au venit acolo unde batea inima inventicii.
Daca inventiile sunt motorul dezvoltarii economice, atunci regiunile lumii care exploateaza creatia si noile inventii se vor bucura de prosperitate. Cel mai bun exemplu in acest sens este Silicon Valley.
Silicon Valley
Celebra Silicon Valley, pe care astazi cu totii o cunoastem ca zona in care se produc cele mai noi si soficticate gadgeturi, a fost la origini o zona agricola adormita, in care nu exista industie sau afaceri. Era cunoscuta, in secolul al 19-lea, doar pentru universitatea infiintata de Leland Stanford, un fel de baron haiduc.
Asadar, de ce tocmai in aceasta zona a aparut un climat favorbil inventiilor? Explicatiile sunt multiple, de la nivelul redus al taxelor, pana la legislatia favorabila in domeniul cercetarii si inventiilor, dar nu este suficient. Toate aceste facilitati pot atrage marile companii sau startup-urile, ingredientele unui ecosistem al inventiilor, dar nu este suficient pentru a stimula magia.
Nimeni, pana acum, nu a gasit formula pentru a descifra puterea inventiei, dar daca se va intampla, aceasta va fi cea mai mare inventie din istorie, pentru ca ne va permite sa avem economia pe care o dorim.
Citeste si:
Pe acelasi subiect: