Ce a mers prost in Grecia

Reformele economice elene au condus la abandonarea monedei nationale, in favoarea adoptarii euro in 2001, lucru care le-a permis grecilor sa se imprumute mai usor din surse externe.

Zona euro, aflata deja in impas, a inceput sa fiarba de cand premierul elen, Georges Papandreou, despre care sursele declarau pentru BBC News online ca urma sa-si prezinte demisia in cursul zilei de joi, a anuntat ca va organiza un referendum referitor la masurile de austeritate impuse grecilor de FMI, principalele institutii europene si celelalte state din zona euro. Liderii europeni au luat foc la auzul vestii, despre care Papandreou nu amintise nimic in cadrul Summitului de la Bruxelles la sfarsitul lunii octombrie.

Comisia Europeana (CE), Banca Centrala Europeana (BCE) si Fondul Monetar International (FMI) le-au dat un ultimatum grecilor: daca nu aplica un plan de reforme menite sa stimuleze economia elena, nu vor continua sa le acorde finantare.
Cu toate astea, BCE, CE si FMI au suspendat ajutorul extern in valoare de 8 miliarde de euro (parte din acordul de 110 miliarde de euro aprobat in vara) pe care statul elen urma sa il primeasca. Liderii europeni dezbat la ora aceasta soartea Greciei, daca aceasta va ramane sau nu in zona euro.  

Scopul principal al bailoutului pentru care lucreaza intreaga Europa este acelasi de a stimula economia elena, de a calma pietele financiare si a opri contaminarea cresterii datoriilor catre alte economii de pe batranul continent. Totodata, ca rezultat al acordului financiar stabilit luna trecuta, bancile din Grecia au acceptat o pierdere a obligatiunilor de pana la 50%.
Potrivit oficialilor statului urmarit de o lume intreaga, deficitul bugetar inregistrat in 2011 este estimat la 8,5% din PIB, in scadere fata de 2010 (10,5%), dar in crestere fata de targetul impus de UE si FMI (7,6%), scrie BBC News.

In ultimii ani, poporul grec a continuat sa se imprumute, crescandu-si astfel nivelul datoriilor. Guvernantii s-au imprumutat scump si au cheltuit tot mai mult, mai ales dupa adoptarea monedei unice. Cheltuielile publice elene practic s-au dublat in ultimii zece ani. Cat despre impozitul pe profit, acesta a fost lovit in plin din cauza evaziunii fiscale. Recesiunea a fost picatura care a umplut paharul, iar statul elen a inceput sa se clatine. Institutiile financiare din Europa i-au sarit in ajutor cu un imprumut in valoare de 110 miliarde de euro pentru a-i ajuta sa treaca de criza.

De ce are Grecia nevoie de inca un bailout?

Statul elen si-a primit bailout-ul initial in mai 2010. Motivul pentru care a fost nevoie de un asemenea procedeu l-a reprezentat faptul ca ajunsese in imposibilitatea de a imprumuta bani de pe pietele externe. Avea datorii care trebuiau achitate si nu-si mai permitea sa imprumute fonduri din surse externe, moment in care Uniunea Europeana si Fondul Monetar International au intrat pe fir.

Ideea era aceea de a-i oferi Greciei putin timp sa-si reorganizeze economia astfel incat dobanzile privind imprumuturile externe sa scada. Prognozele nu s-au adeverit insa. Agentia de rating Standard & Poor`s au hotarat sa le scada ratingul de tara, la cea mai joasa treapta intrucat nu mai prezenta deloc credibilitate pentru investitorii straini.

La ora actuala, Grecia are peste 340 de miliarde de euro datorie, din care 100 de miliarde i-au fost sterse in urma conventiei luate in cadrul Summitului de la Bruxelles de catre liderii europeni. Poporul grec nu-si poate permite imprumuturi externe si nu detine suficiente fonduri pentru primul bailout primit. Analistii vorbesc deja despre lasarea statului elen sa intre in default, insa pierderile suferite de tari precum Franta, Germania sau Marea Britanie (care inregistreaza expuneri importante pe Grecia) in acest caz ar fi uriase, motiv pentru care liderii tarilor respective strang cu dintii ca drama greaca sa se „joace” inca in zona euro si nu dincolo de granitele acesteia.

Strict vorbind, un default are loc atunci cand un datornic a incalcat regulile unui imprumutat contractat ori a unei alte creante (de pilda, atunci cand debitorul uita sau nu-si poate plati o rata) sau cand se afla in imposibilitatea de a-si achita in intregime datoriile – moment in care acesta ajunge sa-si restructureze imprumutul sau chiar in faliment (in functie de caz).
Un default poate numara insa o multime de implicantii importante. Daca un debitor ajunge in default, ceilalti creditori de la care s-a imprumutat ii pot cere plata imediata a datoriilor. In conditiile in care debitorul nu poate achita datoria, creditorii se vad nevoiti sa anuleze (sa stearga) o parte din creante. Lucru care se intampla frecvent pe pietele financiare, care au acceptat deja faptul ca Grecia se afla intr-un „default ordonat”.

Ceea ce continua sa ingrijoreze liderii europeni este teama unui default dezordonat si a unui efect de domino care s-ar putea raspandi in intreaga zona. Principalele guverne din Europa au fost criticate pentru lipsa unui lidership politic si a catorva separari in cadrul Bancii Centrale Europene.

Principala frica a pietelor tine de structura politica din zona euro, care ar putea nu aiba autoritatea de a face fata cu o asemenea magnitudine a problemelor economice.

Citeste si:

Razboiul de un secol: Coca Cola vs. Pepsi. Cum au evoluat cele doua marci, in lupta pentru suprematie GALERIE FOTO

S-a aflat cat cantareste internetul VIDEO