Bruxelles vs. Washington. Cine va trece testul de stres saptamana aceasta?
Rezultatul adevaratului test de stres pentru economia europeana nu s-a anuntat zilele trecute. Liderii de pe batranul continent se vor intalni saptamana aceasta in capitala Belgiei sa gaseasca o solutie pentru criza datoriilor cu care se confrunta statele Europei.
Adevaratul test de stres se da in zilele urmatoare.
Ce miscare face Europa
Desi cele mai multe ori, reuniunile de acest gen nu au reusit sa aduca solutiile salvatoare care sa calmeze pietele de credit, intalnirile de la Bruxelles din zilele viitoare sunt cotate cu perspective mai bune, potrivit Bloomberg. Europenii, in calitate de natiuni individuale, dar si de un tot unitar, sunt decisi sa gaseasca un plan viabil.
Tarile cu cele mai multe mari datorii, precum Grecia, Portugalia, Irlanda sau Italia au adoptat deja masuri drastice, atat pe pe termen scurt, cat si pe termen lung. Saptamana trecuta, de pilda, statul elen a luat masuri pentru a reduce abuzurile fiscale si de a elimina regulamentele si birocratia excesive care limiteaza si ingreuneaza spiritul antreprenorial.
Comisia Europeana (CE) si Banca Centrala Europeana (BCE) au incercat sa valorifice rezultatele testelor de stres ale institutiilor bancare, explorand o serie de propuneri de diminuare a datoriilor Greciei, printr-o rostogolire a acestora din urma. De mai bine de o luna de zile se vehiculeaza diverse scenarii de solutionare. Default, faliment controlat, restructurarea datoriei suverane, stergerea unei parti a datoriei, ba chiar iesirea poporului grec din zona euro.
Intrebarea este insa urmatoarea: care dintre variante este mai avantajoasa, avand in vedere ca declararea default-ului grec (intrarea in incapacitate de plata) ar lovi puternic marii creditori – bancile franceze si germane si implicit BCE si ar putea contagia tari precum Spania, Portugalia, Irlanda, Italia sau Belgia (care au cam scapat fraiele datoriilor publice)?
Un al doilea bailout, de la FMI, BCE si CE ar veni insa la pachet cu numeroase constrangeri bugetare severe pentru greci. Pentru multi ani de acum incolo.
Nici varianta rostogolirii datoriilor statului elen nu pare deloc...roz. Prelungirea maturitatii datoriilor, de la 3-5 ani la 5-10 ani are nevoie de sustinerea creditorilor privati. Acestia din urma se arata insa destul de reticenti, avand in vedere ca ar urma sa primeasca randamente mai mici decat cele promise initial. Analistii sustin insa ca, fara o restructurare a datoriilor, sansele ca poporul grec sa reuseasca vreodata sa-si achite imprumuturile in valoare de 340 de miliarde de euro sunt practic...nule.
Cat despre iesirea din zona euro, analistii afirma clar si raspicat: nu exista, inca, un mecanism pentru care o tara sa faca acest lucru. Cu toate astea, unii specialisti, printre care si cunoscutul economist Nouriel Roubini, cofondator al Roubini Global Economics si, totodata, cel care a prezis si criza financiara din 2008, nu exclud aceasta posibilitate: este foarte probabil ca grecii sa fie exclusi temporar sau definitiv din zona euro. „Grecia este de fapt...insolvabila”, scria Roubini in cotidianul francez „Les Echos”, la sfarsitul lunii mai, accentuand faptul ca, chiar si cu un ajutor de pana la 10% din Produsul Intern Brut, insotit de un plan de austeritate drastic, datoria publica a Greciei este de 1,6 ori cat PIB-ul sau.
In ultimul an, statul elen a trecut prin cea mai ampla consolidare fiscala realizata, pana acum, de o tara din zona euro. Guvernantii greci au propus cateva strategii menite sa reduca deficitul bugetar cu cinci puncte procentuale. Printre masuri s-au numarat reducerea salariilor din sector public cu 15%, reducerea pensiilor cu 10 procente, disponibilizarea angajatilor din sectorul public cu 10% si scaderea cheltuielilor militare si operationale. Totodata, accizele au crescut cu 30 de procente, iar TVA-ul a fost majorata cu 4 puncte procentuale.
America nu e pregatita sa afle verdictul
In acelasi timp, economia americana va avea de-a face cu propriul sau stres, daca liderii SUA vor continua sa dezbata modul in care vor aborda problema datoriei suverane a Statelor Unite. Insa, spre deosebire de guvernantii europeni, care au luat masuri atat pe termen scurt, cat si pe termen lung, politicienii americani nu par sa fie pregatiti, nu dau semne ca s-ar misca in directia buna. Discutiile lor sunt inca centrate pe prelungirea scadentei datoriilor, decat pe reechilibrarea rolurilor guvernului si al pietelor intr-o economie.
Daca cele doua parti (Europa si SUA) vor trece testul de stres, ramane de vazut. Cert este ca, daca acest lucru se va intampla, odata cu rezultatul pozitiv va reveni si increderea investitorilor si stabilitatea creditelor si fondurilor de capital pe pietele financiare.
Dar daca Europa trece testul de stres, iar America nu reuseste s-o faca? Ce urmeaza apoi? Practic, aceasta varianta poate provoca o noua explozie in SUA, pe termen lung, in care vor fi “capturati” numerosi investitori, care au cumparat multe dintre bogatiile Statelor Unite, convinsi fiind ca datoriile Americii nu sunt la fel de mari precum cele ale statelor din zona euro.
Citeste si:
Pe acelasi subiect: