Astfel, după cum arată datele postate pe portalul Oil Bulletin al Comisiei Europene (CE), benzina s-a scumpit cu 11,5% în primele nouă luni ale anului, de la 1,12 euro pe litru, la 1,25 de euro pe litru. În acelaşi timp, la nivel european, rata de creştere a fost de 8,5%. În Bulgaria, creşterea a fost de 10,3%, în Polonia, de 7,2%, iar în Ungaria, de 8,6%, potrivit Agerpres.

Situaţia este similară şi în cazul motorinei. Şoferii din România au plătit mai mult cu 11,1%, de la 1,14 euro pe litru, la 1,27 euro pe litru. La nivel mediu, în UE preţul a crescut cu 10,3%. În Bulgaria, scumpirile au fost de 10,4%, în Polonia, de 8,3%, iar, în Ungaria, de 8,6%.

Taxele reprezintă jumătate din preţul carburanților

Un raport realizat de Consiliul Concurenţei şi dat publicităţii în noiembrie 2018 arată că preţul petrolului Brent a continuat să crească în decurs un an, raportat la intervalul septembrie 2017 - august 2018.

"Conform datelor Bloomberg, preţul petrolului Brent şi-a continuat traiectoria ascendentă (de la 51 de dolari pe baril, în septembrie 2017, la aproximativ 75 de dolari pe baril la sfârşitul lunii august 2018), pe fondul acordului de limitare a producţiei (OPEC+), escaladării tensiunilor geopolitice şi deteriorării capacităţii de producţie a unor producători importanţi (de exemplu Venezuela şi Angola)", scrie Autoritatea de concurenţă în documentul intitulat "Evoluţia concurenţei în sectoare-cheie".

În acest context, vârful de preţ al ţiţeiului de la sfârşitul lunii august s-a reflectat la preţurile de la pompă cu 30-45 de zile mai târziu, cât durează un ciclu de rafinare, şi a depăşit 6 lei pe litru în majoritatea benzinăriilor din România, la începutul lunii octombrie.

Pe lângă cotaţiile petroliere, o influenţă foarte mare asupra preţului la pompă o au taxele percepute de stat, respectiv acciza şi TVA, care înseamnă peste jumătate din preţurile finale, mai exact 56% în cazul motorinei şi 51% în cel al benzinei.

În consecință, majorarea accizei cu 0,16 lei pe litru de la 15 septembrie 2017 şi tot cu 0,16 lei de la 1 octombrie 2017 a avut o influenţă puternică în preţul final.

"Creşterea cotaţiei internaţionale a petrolului s-a suprapus reintroducerii supraaccizei la carburanţi pe piaţa românească în două etape. Ambii factori au determinat o creştere importantă a preţului la motorină şi benzină, conform datelor Comisiei Europene. De altfel, consumatorii români sunt printre cei mai afectaţi de scumpirea carburanţilor. Conform datelor Comisiei Europene, preţul mediu al unui litru de benzină în Uniunea Europeană s-a majorat de la sfârşitul anului 2017 şi până la finele lunii septembrie 2018 cu 8,5%, în timp ce în România preţul unui litru de benzină a crescut cu 11,5%, a doua cea mai agresivă scumpire după Germania (11,6%)", se mai notează în raportul Consiliului Concurenţei.

Începând cu lunile de toamnă, preţul petrolului a avut, însă, un trend descendent. Cotaţiile sortimentului Brent, de referinţă pe piaţa europeană, erau, pe 21 decembrie, la 54,35 dolari pe baril, cel mai mic nivel din septembrie 2017. Ţiţeiul WTI înregistra, la New York, 45,67 dolari pe baril, minimul ultimului an şi jumătate.

Aceste deprecieri au determinat scăderi de preţ şi în benzinăriile din România, unde carburanţii s-au ieftinit până la aproape 5 lei pe litru.

Componenta bio creşte de la 1 ianuarie și, odată cu ea, și prețurile

De la 1 ianuarie 2019, benzina comercializată pe piaţa din România va conţine 8% biocarburant, faţă de 4,5% până acum, potrivit unei ordonanţe de urgenţă aprobate de Parlament în această toamnă. Acest lucru va duce la o scumpire la pompă de 7-10 bani pe litru, spun companiile petroliere, întrucât rafinăriile vor fi obligate să modifice reţeta pentru fiecare tip de benzină.

Totodată, va fi obligatorie afişarea vizibilă, în benzinării, a unor anunţuri care să informeze şoferii despre conţinutul de biocarburanţi şi următorul text de avertizare: "Atenţie! Verificaţi compatibilitatea motorului autovehiculului dumneavoastră cu acest amestec de carburant".

Piaţa de carburanţi din România este dominată de patru mari companii, OMV Petrom, Rompetrol, Lukoil şi MOL, care deţin împreună circa 80% din totalul benzinăriilor. Alte două companii, SOCAR şi Gazprom, şi-au dezvoltat în ultimii ani o reţea de câteva zeci de staţii.