"Economia prin oprirea finantarii in cazul celor 67 de spitale este de 175 milioane de lei. Acest lucru este mai eficient pentru pacient, dar nu mai ieftin pentru sistem. Nu economia de bani - 175 de miloane de lei, cat reprezenta bugetul acestor spitale - a fost scopul principal", a spus ministrul Sanatatii, Cseke Attila (foto).

Cazul pacientei de la Centrul de Sanatate Baneasa, din judetul Constanta, care avusese un accident vascular cerebral si avea escare profunde, pana la os, dupa ce a fost internata 32 de luni in unitatea sanitara, este "o dovada in acest sens", a adaugat ministrul.

"Acea pacienta nu avea ce cauta la Centrul de la Baneasa. Nici nu se poate vorbi despre faptul ca din banii economisiti pot fi facute investitii in alte spitale, intrucat banii vin de la CNAS pe furnizare de servicii medicale, nu pot fi folositi pentru investitii", a mai spus ministrul Cseke Attila.

El a tinut sa precizeze insa ca, in 2011, Ministerul Sanatatii are doua programe mari de investitii, unul pe onologie si altul pe terapie intensiva.

"Am alocat 40 de milioane euro pentru reabilitarea din oncologie. Sectiile de oncologie sunt in foarte multe spitale intr-o stare foarte proasta. In Romania, dar si in Europa, se inregistreaza o crestere a numarului de cazuri oncologice de la an la an", a adaugat Cseke Attila.

Ministrul Sanatatii a mai spus ca dupa inchiderea celor 67 de spitale, ambulantele au de acoperit o zona mult mai mare.

"Din cele 67 de localitati, la sase existau probleme pentru ca pe o raza de 15-20 de kilometri nici in localitate si nici in afara nu erau servicii de ambulanta, adica statii, substatii sau SMURD. In toate aceste localitati au fost dislocate servicii de urgenta non-stop pana la crearea unor substatii. In alte sase localitati, unde erau centre de primiri urgente, au ramas in functiune, arondati la spitalul regional", a declarat Cseke Attila.

Intrebat de ce s-a luat decizia de desfiintare a spitalelor din Sulina si din Comanesti, ministrul Sanatatii a explicat ca primul nu poate fi numit spital intrucat are doar medici de medicina interna, pediatrie si recuperare, iar al doilea este situat la numai opt kilometri de unul dintre cele mai bune spitale din Romania, cel din Moinesti si de cel din Bacau.

"La Sulina este o situatie mai speciala. De la 1 februarie se cunoaste acest proiect. Totusi, multi nu au crezut ca va fi facut acest proiect, de aceea in unele judete s-a asteptat scandalul, ca sa faca presiuni. Existau trei solutii, camine de varstnici, centre de permananta si cabinete. La Sulina, existau specialisti de medicina interna, pediatrie, medicina de recuperare. Acesta nu se poate numi spital. In schimb, la Sulina au fost alocate 11 miliarde de lei pentru achizitionarea altor cinci salupe, astfel ca numarul total al acestor tipuri de ambarcatiuni ajunge la sase", a explicat Cseke Attila in emisiunea de la ProTV.

In cazul Spitalului din Comanesti, ministrul a aratat ca, din cauza unor probleme, in 2009 a fost desfiintata sectia de Obstetrica-ginecologie.

"Apoi, Comanesti foarte aproape, opt kilometri, de Spitalul din Moinesti, unul dintre cele cel mai bune spitale din Romania, si de cel din Bacau. Nu se justifica, pe o raza de opt kilometri doua spitale. La fel si pe Valea Jiului. Nu se justifica atat de multe spitale intr-o raza atat de mica", a precizat ministrul Sanatatii.

Cseke Attila a subliniat ca exista o "frana" foarte mare in sistemul medical si ca toate rapoartele din 2004 pana in 2010 aratau foarte clar ca o astfel de masura se va izbi de mari probleme.

"Si in alte state a fost la fel. La 31 martie, in 35 de spitale din 67 nu mai erau pacienti", a mai spus ministrul Sanatatii.

Din 1 aprilie, 67 de spitale au fost inchise, Ministerul Sanatatii propunand reorganizarea lor in camine de batrani. Angajatii din aceste unitati sanitare sunt redistributi in alte spitale sau pot opta sa ramana in unitatile reprofilate.

Cseke: Taxa pe fast food, amanata; este un proiect pe care nu il consider oportun in acest moment

Ministrul Sanatatii, Cseke Attila, a mai declarat la emisiunea "Dupa 20 de ani", difuzata duminica de ProTV, ca introducerea taxei pe fast food a fost amanata intrucat este un proiect pe care nu il considera oportun in acest moment si pentru care Romania nu este pregatita.

"Nu este un proiect pe care sa il consider oportun in acest moment. Nu suntem pregatiti pentru o asemenea taxa. A fost o dezbatare publica foarte buna pe acest subiect", a spus ministrul Cseke Attila.

El a precizat ca Ministerul Sanatatii nu a avut un proiect in acest sens, ideea privind taxa pe fast food aparand intr-o conferinta de presa, ca solutie la cresterea sumelor la bugetul de stat.

"Nu a fost o propunere, nu am prezentat-o ca proiect, ci numai o idee intr-o conferinta de presa. Am vorbit despre experienta altor state, dar la noi este foarte greu de implementat", a mai spus ministrul Sanatatii.

Cseke Attila a dat exemplul Ungariei, unde premierul a anuntat introducerea unei astfel de taxe, dar nu a reusit inca sa o implementeze.

"Ungaria este dovada faptului ca o astfel de taxa este greu de implementat. Nu este un proiect usor, dar dezbaterea publica a fost foarte buna, pentru ca ne-a adus in atentie o problema foarte grava, si anume cresterea obezitatii la copii. Am amanat introducerea taxei pe fast food. Nu este oportuna in acest moment. Am prezentat-o ca o idee. Este greu de implementat", a adaugat ministrul Sanatatii.

Ministerul Sanatatii intentiona sa introduca taxa pe fast food pentru sustinerea programelor nationale de sanatate.
Cseke Attila declara, in februarie 2010, ca reactiile externe in cazul introducerii taxei pe fast food au fost bune si preciza ca specialistii lucreaza la actul normativ.

Secretarul de stat Adrian Streinu Cercel spunea atunci ca lista produselor alimentare nerecomandate ce ar putea fi taxate ar putea include produsele cu o cantitate foarte mare de grasimi, dulciurile hiperconcentrate si bauturile carbogazoase, fiind exceptate lactatele, carnea, pizza, shaorma si apa minerala.

Patronatele atentionau insa ca introducerea taxei pe fast food ar putea duce la cresterea pretului alimentelor in medie cu peste 20%, dar si la disponibilizarea a 36.000 de salariati, respectiv 20% din personalul din industria alimentara.