Alin Dabija a fost legat, 10 ore pe zi, de reportofon si laptop, pana in toamna lui 2010. A scris cateva luni despre agricultura la un ziar local pana cand, in sfarsit, a cedat chemarii pamantului. La 35 de ani, s-a apucat de semanat grau, plivit rosii si erbicidat cartofi. Insa abia cei 15.000 de euro primiti in mai i-au lansat afacerea.

Pe drumul batatorit de Alin incearca acum si sa-si faca loc si Marinela, care a depus un dosar pentru exploatare apicola. Ea vrea 25.00 de euro pentru apicultura, care e unul din cele mai solicitate domenii. Si ca ea sint mii de tineri.

Peste 4 mii de proiecte au fost depuse, in iulie, la oficiile Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala, de 3 ori mai multe fata de sesiunea de concurs precedenta. Solicitarile ar insuma 83 de milioane de euro. Dar nu avem de dat decat 50. Functionarii fac triajul pe baza unui punctaj.

Oricum, conditiile s-au relaxat mult... Pana acum se cerea ca fermierul sa aiba cel putin bac-ul luat. Acum, sunt primiti si romanii cu scoli profesionale. Cei care doresc finantare trebuie sa treaca totusi printr-un curs minimal, ca sa inteleaga in mare, cum merge agricultura.

Cine ajunge pe lista respinsilor, mai are o sansa in noiembrie. Atunci creste si prima de instalare de la 10 la 12.000 de euro, dar si plafonul maximal pentru inceperea businesului. ''E o veste buna prin modificarea Programului National de Dezvoltare Rurala, de la maximul de 25.000 de euro se majoreaza acest plafon la 40.000 de euro", spune Valeriu Tabara, ministrul Agriculturii.

Ca sa evite o avalansa de amatori de "bani gratis", autoritatile subliniaza ca orice proiect va fi supravegheat si evaluat periodic timp de 5 ani. Finantarea poate fi oricand oprita, iar banii ceruti inapoi.