2015 a reprezentat si anul de debut al noului Program National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014 - 2020, care s-a concretizat deja prin selectia a 1.114 proiecte, in valoare totala de aproape 68 de milioane de euro, chiar daca numarul cererilor de finantare primite de Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR) a fost de sapte ori mai mare - 7.697 - iar fondurile solicitate au depasit 1,55 miliarde de euro, arata analiza Agerpres.

Desi domeniul agriculturii si cel al dezvoltarii rurale se afla in top, in 2015, in privinta absorbtiei fondurilor europene, in comparatie cu alte programe nationale, inregistrand o rata de absorbtie de peste 90%, exista in continuare riscul dezangajarii a 800 de milioane de euro pe vechiul PNDR 2007-2013 si de aproape 40% din fondurile alocate Romaniei prin Programul Operational de Pescuit (POP) 2007-2013.  

Legea irigatiilor, un subiect tratat cu multa "pasiune" in 2015, prin care erau prevazute fonduri de un miliard de euro in urmatorii cinci ani in vederea modernizarii infrastructurii principale de irigatii nu a reusit pe final de an sa convinga Parlamentul sa aloce in bugetul Ministerului Agriculturii suma necesara primului an de investitii.  

Reducerea TVA la alimente: 9% de la 1 iunie  

Reducerea TVA la 9% la toate produsele alimentare, la bauturile nealcoolice si la serviciile de alimentatie publica, de la 1 iunie, trebuia sa aduca, la nivel teoretic, alimente mai ieftine cu cel putin 12,5%, dar si castiguri mai mari pentru retaileri pe fondul cresterii apetitului de consum.  

Autoritatile estimau ca introducerea acestei masuri va contribui la diminuarea evaziunii fiscale in industria alimentara cu cel putin 30-40%.  

Anuntul premierului Victor Ponta din 7 aprilie referitor la reducerea TVA i-a unit pe toti "actorii" din piata, de la producatori, procesatori, retaileri si autoritati, iar declaratiile de sustinere nu au intarziat sa apara, chiar daca impactul bugetar al acestei masuri a fost estimat la 5 miliarde de lei numai pentru acest an.  

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, unul dintre sustinatorii de baza ai acestui proiect, considera ca reducerea TVA la alimente va avea ca efect scaderea preturilor, relansarea consumului si o colectare mai buna la bugetul de stat.  

Semnalul dat de guvernati a adus o reactie si din partea exportatorilor romani care considerau ca reducerea TVA la alimente poate constitui un stimulent in balanta comerciala cu produse agroalimentare, in special a celor cu grad superior de prelucrare oferite la export.  

"Faptul ca de doi ani, in 2013 si 2014, Romania a reusit dupa mai bine de doua decenii sa refaca balanta comerciala si sa intre pe excedent, e un lucru pozitiv, iar dupa masura de ieri (n.r. 7 aprilie) este posibil ca excedentul de anul trecut, de 500 milioane euro al balantei cu produse agroalimentare, sa fie marit atat in acest an, dar mai ales in anul urmator", a explicat Mihai Ionescu, secretar general al Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania.  

La randul sau, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, aprecia ca reducerea TVA la alimente, incepand cu 1 iunie 2015, se poate traduce 100% in scaderea preturilor daca nu vor fi intelegeri intre comercianti si va exista transparenta in privinta preturilor produselor vizate de decizie.  

In data de 14 mai, Consiliul fiscal a avizat favorabil, dar cu unele rezerve, proiectul de Ordonanta de Urgenta pentru modificarea si completarea Legii privind Codul Fiscal, care extinde sfera de aplicare a cotei reduse de TVA de 9% la alimente si servicii de restaurant.  

Consiliul Fiscal considera ca principala sursa indicata de catre Guvern pentru acoperirea golului de venituri generat de extinderea sferei de aplicare a cotei reduse de TVA de 9% era reprezentata de incasarile suplimentare din imbunatatirea activitatii de colectare a taxelor si impozitelor de catre ANAF.   

Patronatele si sindicatele din industria alimentara au vazut numai beneficii prin implementarea acestei masuri, atat pentru business-ul lor cat si pentru consumatori, mai ales ca unele dintre ele se lupta de ani de zile cu evaziune de peste 40% din piata cum este situatia din industria carnii si chiar de 50-60% la legume fructe.  

Presedintele Federatiei Nationale a Sindicatelor din Industria Alimentara "Sindalimenta", Dragos Frumosu, afirma ca primul beneficiu al reducerii TVA la alimente va fi cel legat de ieftinirea alimentelor, tinand cont ca in veniturile lunare ale unui roman cheltuielile cu mancarea se situeaza intre 40 si 60%.  

"Oamenii ar putea sa faca lunar o economie intre 150 si 300 de lei prin reducerea pretului la alimente. In felul acesta un pensionar isi poate acoperi si medicamentele, iar un salariat are posibilitatea sa isi mai cumpere si altceva, nu neaparat mancare. Eu cred ca masura de reducere a TVA conduce la reducerea pretului si are efecte, in afara celui legat de nivelul de trai al populatiei, si asupra consumului, pentru ca numai in urma acumularii de economii putem merge si catre consum. Nu in ultimul rand, vor creste vanzarile si odata cu ele si firmele vor avea un profit mai bun si probabil vor fi si salarii un pic mai bune pentru angajatii din industria alimentara", a explicat Frumosu.  

Desi marii retailerii, care detin 70-80% din piata de comert din Romania, si-au luat "angajamentul" ca efectele reducerii cotei TVA se vor vedea si la raft, producatorii si procesatorii de alimente au reclamat faptul ca hipermarketurile au crescut preturile imediat dupa anuntul scaderii TVA si au solicitat autoritatilor sa tina zona comerciala sub control, pentru ca ei au tot felul de parghii prin care "doar se fac ca reduc pretul".  

Reactiile retailerilor nu au intarziat sa apara, directorul executiv al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR), Delia Nica, afirmand ca nu a existat nicio crestere artificiala a preturilor produselor alimentare la raft dupa anuntul privind reducerea TVA la alimente, argumentand ca orice majorare este dictata doar de dinamica unei piete concurentiale.   

Nu in ultimul rand, retailerii au sustinut, cel putin la nivel declarativ, demersul autoritatilor de a-i sanctiona pe cei care nu vor respecta "regula jocului" inainte de reducerea TVA la alimente la 9%, iar unele lanturi de magazine au fost de acord, fie sa afiseze doua preturi la raft, cu TVA 24% si cu TVA 9%, fie "sa le inghete".  

Consiliul Concurentei, prin vocea presedintelui Bogdan Chiritoiu, a precizat ca institutia va cauta sa identifice orice comportament ilegal si orice intelegere intre agentii economici, care ar putea impiedica scaderea preturilor.  

In concluzie, analistii economici au afirmat ca semnalul dat de autoritati pentru reducerea TVA va avea consecinte pozitive in stimularea consumului, principalul motor al economiei, marii castigatori ai bataliei preturilor fiind insa retailerii, ale caror afaceri ar putea primi un impuls semnificativ estimat intre 15 si 20% numai in anul 2015.  

Dupa o luna si jumatate de la implementarea masurii, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, constata ca preturile la marfurile alimentare au scazut, in medie, cu 8,2% de la momentul aplicarii reducerii TVA de la 24% la 9%, iar valoarea marfurilor alimentare disponibile pe piata a crescut pana la 11,5 miliarde de euro, in primele sase luni din 2015.  

Din cele mai recente date publicate de le ANAF reiese ca veniturile colectate in primele 11 luni ale acestui an au totalizat 180,57 miliarde lei, fiind cu 7% (12,15 miliarde lei) mai mari fata de cele din 2014, incasarile din TVA inregistrand o crestere de 11% (plus 5,14 miliarde lei), pana la 52,754 miliarde lei.  

Productiile vegetale, in cadere libera in 2015  

Productia de porumb a Romaniei s-a redus in acest an cu circa 30% din cauza secetei, pana la 7,2 milioane de tone, de la peste 11 milioane de tone anul trecut, cu toate ca necesarul intern de porumb boabe nu depaseste 4,5 milioane de tone. La recolta totala se mai adauga inca 54.841 tone de porumb boabe, cu o medie de 3,18 tone la hectar obtinute de pe 17.212 hectare cultivate pentru samanta.  

In pofida unei recolte reduse de porumb, cantitatea totala exportata in primele 9 luni a crescut de 2,5 ori fata de aceeasi perioada din 2014, pana la 3,86 milioane de tone.

Livrarile externe de porumb si tigarete au generat o treime din incasarile din exporturile de produse agroalimentare, Romania reusind astfel sa treaca din nou pe excedent in comertul cu produse agroalimentare.  

In ceea ce priveste recolta de seminte de floarea soarelui pentru consum si samanta, datele MADR indica o productie de 1,53 milioane de tone pentru anul 2015, o medie de 1,5 tone la hectar, in scadere fata de anul trecut cand productia a depasit 2,1 milioane tone. Desi productia este mult diminuata fata de 2014, specialistii estimeaza ca Romania va avea si o disponibilitate de export in conditiile in care necesarul de consum totalizeaza doar 750.000 de tone.  

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, declara la mijlocul lunii august ca unele culturi insamantate in toamna anului trecut, respectiv graul si orzul, nu au avut pierderi foarte mari din cauza secetei, fiind chiar usor mai bune fata de cele obtinute in 2014.  

La cultura graului, productia medie la hectar a fost de 3,68 tone in 2015, fata de 3,64 tone anul trecut, iar cantitatea totala recoltata a depasit 7,5 milioane de tone, comparativ cu 7,4 milioane de tone in anul 2014.

Productia medie la hectar obtinuta la orz a depasit 4,03 tone, in timp ce in 2014 a fost de numai 3,8 tone, iar cantitatea totala recoltata a ajuns la 1,051 milioane de tone.  

In schimb, productia de rapita s-a diminuat usor in 2015, de la o medie la hectar de 2,57 tone in 2014 la 2,36 tone la hectar in 2015, totalizand 956.886 tone.  

Conform unui raport al Comisiei Europene din septembrie, productia de cereale a Romaniei urma sa scada cu 25,8% in 2015 fata de anul trecut, mai mult decat estimau specialistii CE in aprilie, Romania aflandu-se in topul celor mai mari perdanti din acest an, cu o productie de cereale de numai 16,6 milioane de tone.  

Despagubiri mai putine decat estimarile pentru fermierii afectati de seceta  

In octombrie, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, declara ca MADR va primi la rectificarea bugetara 640 de milioane de lei pentru plata despagubirilor care vor fi alocate fermierilor ale caror culturi au fost afectate de seceta din aceasta vara, suprafata terenurilor agricole afectate de seceta, in diverse stadii, ridicandu-se la 1,6 milioane de hectare.  

"Vorbim aici de cei care au suferit pierderi pe suprafete mai mari de 30%, deci intre 30% si 100%. A nu se intelege ca toata suprafata de 1,6 milioane de hectare a fost afectata in totalitate. In diverse stadii, aceasta suprafata este afectata. Numarul de beneficiari care va primi aceste despagubiri este de aproximativ 173.524, dupa evaluarile pe care noi le-am primit de la Directiile Agricole si institutiile care functioneaza in subordinea Prefecturilor. As vrea sa subliniez ca 165.000 dintre beneficiari sunt persoane fizice", a afirmat atunci ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, subliniind ca valoarea despagubirilor este diferita, in functie de stadiul in care a fost afectat fiecare beneficiar.  

Valoarea maxima pentru cei care au fost afectati 100% difera, iar la culturile principale, de exemplu la porumb, ea nu putea sa depaseasca 420 de lei la hectar in cazul persoanelor juridice si 210 lei la hectar in cazul persoanelor fizice.   Autoritatile au anuntat ca despagubirile sub forma unor ajutoare de stat se vor acorda pentru culturile de porumb boabe, floarea-soarelui, soia, cartof, sfecla de zahar, legume, plante de nutret, pasune si faneata.  

La 17 noiembrie, Comisia Europeana a aprobat schema de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de seceta severa in perioada aprilie - septembrie 2015, platile urmand a fi facute pana la finalul anului 2015.  

In cadrul acestei scheme sunt eligibili doar producatorii agricoli inregistrati in evidentele APIA cu cerere unica de plata aferenta anului 2015, care sunt declarati eligibili de APIA pentru schema de plata unica pe suprafata aferenta anului 2015, in urma controlului administrativ.  

Potrivit autoritatilor de la Bucuresti, 173.500 de producatori agricoli vor putea beneficia de despagubiri, dintre care 165.100 persoane fizice si 8.400 persoane juridice, iar valoarea totala a sumelor alocate este de maximum 640 de milioane de lei.  

Cu toate acestea, pana la 30 noiembrie au fost depuse doar 80.000 de cereri, desi totalul potentialilor beneficiari ai despagubirilor era de aproape 174.000.

"Suntem acum in etapele de plati. Pana la finele acestui an, estimam plata a circa 250 milioane de lei. Cererile pentru seceta in final au fost considerabil mai mici decat estimarile", potrivit declaratiilor facute de noul secretar de stat in Ministerul Agriculturii, Sorin Radu, la dezbaterile pe marginea proiectului de buget al MADR pe 2016.  

Dezbateri aprinse pe Legea irigatiilor  

Reabilitarea infrastructurii de irigatii a fost unul dintre obiectivele fostului sef de la Agricultura, alaturi de reducerea TVA la alimente, dar in ciuda unor reusite de moment, miliardul de euro alocat sectorului de irigatii nu a devenit o certitudine pentru urmatorii 5 ani, "indiferent de partid sau ministru", dupa cum spera ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.  

In 30 septembrie, in plenul Camerei Deputatilor, proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii imbunatatirilor funciare, prin care se viza alocarea unui miliard de euro, in urmatorii cinci ani, pentru modernizarea infrastructurii primare a sistemului national de irigatii in vederea reducerii costurilor, nu a intrunit numarul necesar de voturi pentru adoptarea legilor organice.  

Insa, pe 6 octombrie 2015, ministrul Agriculturii anunta ca a reusit sa treaca prin Comisia de specialitate din Camera Deputatilor proiectul Ordonantei nr. 4/2015 referitoare la angajarea a 995 de persoane la ANIF si care cuprindea toate prevederile proiectului de lege privind infrastructura de imbunatatiri funciare, respins cu o saptamana in urma de plenul Camerei Deputatilor.  

"Era o obligatie ca stat sa punem la dispozitia fermierilor o infrastructura modernizata care sa genereze costuri reduse si un cost mai mic pentru apa pe care o folosesc pentru a iriga terenurile agricole. (...). Cred ca Legea irigatiilor este cea mai importanta masura care s-a adoptat in 2015 dupa reducerea TVA prin care punem la dipozitia fermierilor peste un miliard de euro, si care va finanta infrastructura principala si care intregeste astfel sistemul de irigatii ce trebuie reabilitat in perioada 2016 - 2020. Vorbim de aproape 1,2 milioane hectare care pot fi reabilitate atat ca infrastructura principala cat si secundara in urmatoarea perioada", a spus atunci ministrul Agriculturii.  

Insa, in noul buget al MADR pentru anul 2016 s-a prevazut doar o suma de 135 de milioane de lei pentru imbunatatiri funciare, fata de cele 500 de milioane de lei cat era trecut in Legea irigatiilor. Amendamentul depus de fostul sef de la Agricultura (Daniel Constantin n.r.) pentru suplimentarea bugetului MADR cu 508 milioane lei in vederea implementarii strategiei sectorului de irigatii a fost respins de deputatii si senatorii din comisiile reunite de buget-finante pe motiv ca aceasta nu a fost finalizata, iar suma probabil ca nu va fi consumata in totalitate in 2016.  

Provocari pentru noua conducere a Ministerului Agriculturii  

Din 18 noiembrie, conducerea Ministerului Agriculturii a fost preluata de Achim Irimescu care anunta fara echivoc ca vrea o situatie cat mai precisa, "fara minciuni", a datelor de care dispune institutia pe care o va conduce, pentru a vedea care sunt problemele si cum pot fi acestea rezolvate.  

"Primul lucru pe care il voi face cand voi ajunge la minister este sa cer o situatie cat mai precisa a datelor de care dispunem pe toate domeniile, la productie, la plati efectuate, fara minciuni. In opinia mea, nu poti porni la un drum fara sa faci o analiza extrem de adanca, pentru a vedea unde te situezi, unde sunt problemele si cum poti sa le rezolvi", a afirmat Irimescu.

El declara razboi birocratiei si afirma ca persoanele neperformante vor fi schimbate din functii, indiferent daca au sau nu culoare politica. Ceea ce s-a si intamplat in scurt timp la agentiile din subordine - APIA si AFIR.  

Primul test pentru noul ministru apare in cazul platii avansului pe suprafata, care intarzie nesteptat de mult din cauza unor sincope pana aproape de termenul limita de plata. Cu eforturi uriase din partea angajatilor APIA, 602.000 fermieri, din 720.000, reusesc sa primeasca avansul pe suprafata, cei 53 de euro pe hectar, respectiv o suma totala de 255 de milioane de euro.  

In prima sa conferinta de presa din 18 decembrie, ministrul Agriculturii a afirmat ca va reintroduce controlul la frontiera pentru reziduurile de pesticide, de produse chimice, pe considerentul ca in cazul multor produse din ''gama de jos" care ajung pe piata romaneasca sunt utilizate pesticide interzise pe piata europeana.  

"Am sa fac tot ce este posibil sa promovez produsele romanesti, pe de o parte, iar pe de alta parte sa asigur o protectie corespunzatoare producatorului si consumatorului roman pentru ca, din pacate, multe produse care ajung in Romania se vand pentru ca ajung din segmentul cel mai ieftin si efectiv otravim populatia si omoram producatorul roman. Repet: orice guvern are datoria sa isi apere si producatorul si consumatorul. Din cauza aceasta cred ca nu am facut suficient pana acum si eu va promit ca voi face tot ce imi sta in putinta pentru a ajuta romanul sa consume cat mai multe produse romanesti", a spus Achim Irimescu.  

De asemenea, noua conducere a MADR promite pentru 2016 ajutoare de la buget pentru sectorul zootehnic si vegetal, subventionarea accizei la motorina, dar si modernizarea infrastructurii de irigatii.  

Bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pe anul 2016 este de aproximativ 13,443 miliarde de lei, la care se adauga suma de 7,39 miliarde lei reprezentand contributia externa nerambursabila a UE la finantarea Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014-2020, evidentiata ca un venit in bugetul Agentiei pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR). Bugetul total prevazut pentru anul 2016 este de 20,83 miliarde lei, reprezentand 2,81% din PIB.  

Fonduri europene: absorbtie 91%, dezangajare 800 de milioane de euro  

De la demararea PNDR in anul 2008, AFIR a primit si verificat peste 150.000 de cereri de finantare, in valoare de peste 18,5 miliarde de euro, dintr-un total disponibil din fonduri europene de 5,9 miliarde de euro, numai pentru finantarea proiectelor de investitii.

"Alocarea totala pentru Programul National de Dezvoltare Rurala 2007- 2013 a fost de 9,29 miliarde de euro, din care bani europeni 8,1 miliarde de euro, si pana la acest moment s-au efectuat plati de 8,1 miliarde de euro din care 6,83 miliarde de euro din bani europeni. Deci daca luam in calcul si avansul incasat in anul 2008, absorbtia creste la 91,3%. Daca nu includem in calcul suma de 560 de milioane de euro ca avans, absorbtia se reduce la 84%", a precizat Achim Irimescu, noul ministru al Agriculturii, in data de 18 decembrie.  

Pentru masurile de investitii in economia rurala, alocarea financiara din 2007-2013 a fost de 5,74 miliarde de euro, valoare publica contractata de 5,71 miliarde de euro, iar rata de contractare de 99,5%.  

Pana la sfarsitul acestui an, expertii din cadrul AFIR au anuntat ca vor analiza toate cererile de plata depuse de catre beneficiarii PNDR 2007 - 2013 in vederea aprobarii, efectuarii platii acestora pana in decembrie 2015 si transmiterii pentru decontarea cheltuielilor catre Comisia Europeana.  

Cu toate acestea, Romania risca sa piarda circa 800 de milioane de euro pe programarea 2007-2013, la care se vor adauga penalitati de 300 de milioane de euro aferente intregului program.   Desi sumele alocate Romaniei prin Programul Operational pentru Pescuit (POP) 2007 -2013 sunt incomparabil mai mici decat cele din PNDR, situatia absorbtiei in cazul acestui program este mai sumbra.  

"Pe acest program suntem la 68% grad de absorbtie, iar tinta noastra este sa ajungem la 75% pana la inchiderea programului, adica pana la finele anului. Desi nu a fost un program mare, de numai 230 de milioane de euro, vom pierde in jur de 60 de milioane de euro, chiar daca ajungem sa ne atingem tinta. Eu zic ca este mult daca ne gandim cat de mic este programul", a afirmat Achim Irimescu in 14 decembrie.  

Ultimele cifre furnizate de Autoritatea de Management pentru POP din MADR arata ca la data de 24 decembrie 2015 totalul sumei dezangajate pe intreg programul de pescuit se ridica la 52,44 milioane de euro, din care aproape 18 milioane de euro in anul 2015, insa suma este aferenta alocarii financiare 2012, iar rata absorbtiei pe acest program depaseste 71%.  

Chiar daca s-au facut cativa pasi importanti, in 2015, in domeniul agriculturii au ramas nefinalizate cateva proiecte asteptate de agricultori, respectiv Camerele Agricole, Fondurile Mutuale sau restructurarea cercetarii agricole. Acestea vor intra cu siguranta in atentia noilor veniti la conducerea Ministerului Agriculturii dar si a Executivului, despre care am putea spune ca, desi este unul tehnocrat, are totusi culoare "agricola".