In podgorii sunt atat de multi ciorchini pe butucii de vie incat oamenii nu mai prididesc sa ii stranga. Acest culegator, de exemplu, a venit din Suceava, ca sa ajute niste gospodari din Vrancea.

De pe un singur hectar se aduna 7 tone de struguri, dar exista si soiuri unde productia depaseste 12 tone. Pe cine ajuta insa aceasta abundenta? Din pacate, marfa e scoasa la vanzare la marginea podgoriilor si chiar daca preturile sunt la jumatate fata de anul trecut, clienti nu se prea gasesc.

"Stam, asteptam si noi. Marfa este, dar nu sunt cumparatori. Dam strugurii cum ne impacam: cu 1 leu, cu 1, 4 lei", a spus Dorin Nomicoz, producator.

Daca ar mai scadea din pret, producatorii spun ca ar iesi in pierdere. Asa ca prefera sa stea cu strugurii in strada, pana aproape sa se strice si apoi sa faca singuri vin din ei. Au noroc si de o productie savuroasa.

Un fin cunoscator a degustat mustul proaspat de la o crama din Vrancea si confirma calitatea acestui an.

"Un miros bun, nu e oxidat, uitati ce culoare verzuie are, asta e un semn bun, proaspat, foarte dulce", a spus Sorin Macoviciu, oenolog.

Dupa modelul frantuzesc sau italian, si la noi a inceput sa se dezvolte asa-zisul turism viticol.  Oaspetii, multi dintre ei straini, vin special pentru anumite crame, se cazeaza adesea in conace renovate cu stil si duc vestea vinurilor romanesti de calitate. La noi se cultiva vita-de-vie pe 181.000 de hectare de teren, dintre care mai mult de o treime sunt acoperite cu soiuri nobile.