Podgoria AVINCIS, intinsa pe 50 de hectare, produce 100 de mii de litri de vin anul.

A fost sadita in jurul conacului Domeniului Vila Dobrusa.

Un conac vechi in stil neobrancovenesc, din 1905, care, dupa reabilitare, a devenit atractie turistica.

Exista si 28 de locuri de cazare. Pentru 600 de lei, doua persoane pot degusta 5 vinuri, au parte de o cina la cativa metri de podgorie si... pot ajuta la cules.

Este o nisa a turismului, care s-a dovedit a fi pe placul romanilor.

Oenologul din Alsacia, indragostit de Negrul de Dragasani

Podgoria este condusa de un oenolog din regiunea Alsacia.Timp de zece ani cat a stat la Avincis, francezul Moritz a readus la viata un vin romanesc, care se epuizeaza imediat dupa ce este scos la vanzare.

Ghislain Moritz, oenolog AVINCIS: "Negrul de Dragasani 2015. Culoarea fosrte intensa, foarte inchis, negru spre violet. Un pic de condiment, de scortisoara, cuisoare. M-am indragostit si de zona Olteniei nu numai de Negrul de Dragasani."

Angajatii spun ca vinurile de Dragasani se bucura de o clima speciala datorita Oltului, curentilor si reliefului.

Mihaela Corendea, reprezentantul podgoriei: "O clima usor mediteraneana. Aerul cald datorita formei de amfiteatru se pastreaza mai mult timp. Vedeti ca pe masura ce urcam, aerul se raceste."

Proprietarul cramei, fostul ministru al Justitiei Valeriu Stoica, in prezent avocat, vine aici doar la sfarsit de saptamana.

Valeriu Stoica, proprietarul cramei AVINCIS: "Cred ca vita de vie si vinul care definesc identitatea nationala a romanilor reprezinta o foarte buna directie de investitii, pentru ca avem traditie."

Unul dintre inventatorii internetului wireless are crama la Dealu Mare

Ne mutam in judetul Prahova, la Dealu Mare, care va rivaliza in viitor cu Toscana, spune Mihail Rotenberg, unul dintre inventatorii internetului wireless. Nascut in Romania, a plecat in Israel, unde a pus pe picioare o companie de IT, dar a lucrat si pentru armata. Dupa ce a schimbat tehnologia mondiala, s-a retras in Romania.

Singura tehnologie moderna intr-o crama construita in 1920 este sistemul wireless, instalat si inventat chiar de proprietarul cramei, Mihail Rotenberg. In rest, totul este traditional. Nu exista nici macar pompe. Iar vinul din aceste butoaie este scurs prin forta gravitatiei.

Mihail Rotenberg, proprietarul cramei Rotenberg: "Datorita istoriei mele personale, m-am saturat de tehnologie si cred ca se pot face lucruri si fara tehnologie, mai ales in ocupatiile traditionale cum ar fi vinul. Cred ca vremea cramelor mari o sa treaca si in Romania."

In acest moment, are doar 25 de hectare de vie batrana, care, spune Mihail Rotenberg, face cel mai bun vin. A inventat si un plan, care foloseste forta gravitationala pentru a crea vinul rosu, sau vinul alb.

Mandria sa este Menestrelul, un vin rosu. Mihail Rotenberg are sticle de la 25 de lei la 300 de lei. Ca sa le promoveze organizeaza degustari devenite deja celebre printre cunoscatori.

Aurelia Visinescu, unul dintre putinii oenologi femei din Romania

La cativa kilometri distanta gasim crama Crama Domeniile Sahateni "Aurelia Visinescu". Proprietara este unul dintre putinii oenologi femei din Romania.

Aurelia Visinescu, proprietarul cramei Domeniile Sahateni "Aurelia Visinescu": "Sunt printre putinii eonologi din Romania care prefera recoltarea mecanizata. Imi place sa culeg cand strugurele este gata de cules, nu sa culeg cand am oameni disponibili."

Din luna august, isi lasa familia la Bucuresti pentru trei luni si se muta in podgoria sa de 70 de hectare.

Aurelia Visinescu: "Dorm aici langa vin, sa gust vinul cel putin o data pe zi. Sa ascult compresoarele de la statia de frig, sa fiu sigura ca frigul functioneaza."

A investit 4 milioane de euro, jumatate din fonduri europene. Vinul cel mai important, Feteasca neagra, a ajuns in Japonia si China, pana in Statele Unite sau Brazilia. Exporta jumatate din cele 500 de tone de vin Afacerea a inceput sa devina profitabila si incepe sa se sustina singura.

Cu aceste investitii, dar si altele anuntate, Romania devine un producator de talie mondiala, cu o productie de aproape o jumatate de milion de tone de vin pe an. Din pacate, ne lipseste infrastructura ca sa atragem mai multi turisti straini in zonele viticole.