Gospodarul care produce mierea de mare pret are o fabrica la Valcaul de Jos, in Salaj, in care a investit 45.000 de euro, bani europeni. Dupa numai un an, a facut senzatie la un targ exclusivist din Paris.

"Sunt taran, nascut la tara si crescut acolo, sunt atasat de ce se intampla", povesteste Alin Prunean. Produsele lui din Valea Barcaului si Tarnava Mare sunt laudate de francezi, nu in ultimul rand datorita prezentarii: "o veritabila opera de arta din cristal si argint, care pune in valoarea produsul local."

De ce un borcan de miere, chiar si cu lingurita de argint, costa totusi atat de mult? "Este foarte scumpa pentru calitatea componentelor. Include recipientul cu miere sau cu gem, in partea inferioara este argintat", explica producatorul.

In linia de productie, curata ca o farmacie, hribiile, niste ciuperci de padure foarte aromate, ori prunele cu nuca sunt puse la uscat dupa o tehnologie speciala. "Mierea nu sta la lumina, chiar si pe fluxul de productie mai mult de 20 de minute. De la receptie, de aici de unde mierea intra intr-un mic cuptor, se incalzeste pana la maximum 36 de grade", precizeaza apicultorul. De aici, mierea mixata pleaca direct la dozator. Amestecata cu hribi sau prune uscate cu nuca, este ambalata in borcane argintate, apoi trimisa la curtea regala si pe mesele unor oameni de afaceri din Norvegia sau Franta.

Alin Prunean este unul dintre apicultorii care au primit in dar cinci familii de albine, iar acum are 50 de stupi si desfacerea asigurata. "Daca avem pasiune, nimic nu-i greu. Ne mandrim ca se duce in lume mierea", spune Costica Szabo, un alt apicultor.

Totusi, fara printul Charles nici marketingul acestor produse locale n-ar fi mers asa de bine. "Printul Charles a gustat de fiecare data din dulceturile si mierea de la noi", afirma Cristian Gherghicianu, reprezentant al fundatiei Adept Transilvania.
 
Acum, comenzile curg si din tara si din strainatate. Iar vestea buna, cea care va impulsiona vanzarile, este ca in luna mai printul Charles va poposi din nou pe Valea Barcaului, locul in care se produc asemenea bunatati.