Agricultură fără cap. În ciuda succesului pe care l-a avut programul “Roşia românească”, fermierii aruncă legumele, pentru că nu au unde să le vândă
Natura a fost darnică anul acesta şi recolta este bună, însă pentru că cei mai mulţi dintre fermieri nu s-au asociat şi nu au găsit pieţe de desfacere, li se strică marfa în remorci sau pe câmp.
Pentru că situtia este disperată, oamenii se mulţumesc cu 20-30 de bani pe kilogram. În Dolj de pildă, o ladă de 25 de kilograme poate fi cumpărată şi cu 5 lei.
“Uitaţi câte sunt aruncate, uitaţi acolo pe jos câte sunt. Dacă nu avem unde să le vindem ce să facem, ce să le facem? Zeci de kilograme de roşii. Sute de kilograme!”
În piaţa angro de la Desa, din judeţul Dolj, zeci de camioane încărcate cu tone de roşii aşteaptă cumpărătorii. În acest judeţ, 1.500 de fermieri au accesat programul “Roşia românească”.
Legumicultor: “S-au stricat în grădină, le-am cules, le-am adus aici, cui să le dau? La porci, la găini, la păsări. Ia uitaţi, ditamai roşia sănătoasă!”
Legumicultor: “30 de bani… Pentru 150 de milioane, 130 am pus roşii şi acum le dăm la porci. Pentru 3.000 de euro acum le aruncăm. Stau de 3 zile cu maşina încărcată şi nu ia nimeni.”
Ca să fie siguri de câştig, fermierii au cultivat roşii şi au uitat de restul legumelor. Însă, fără un plan de afaceri şi fără să se asocieze pentru a intra în lanţul de hipermarketuri, s-au trezit în faliment.
Legumicultor: Vedeţi şi dumneavoastră, are 25 de kilograme, ştiţi câţi bani iau? 8 lei cu totul, o cutie din asta întreagă.
Reporter: Şi cutia goală?
Legumicultor: 3 lei! E mai scumpă cutia decât roşia.
Legumicultor: “Plan de afaceri cu ce la noi în zonă? De ce nu au făcut o fabrică de conserve, să dea un preţ de 50 de bani, unde am avea să le ducem?”
Legumicultor:“Am 100 de baxuri acasă, plus ce am în remorcă şi nu vine nimeni să le ia. Nici degeaba nu le ia.”
Deşi situaţia este disperată roşiile acestor fermieri nu pot fi cumpărate nici măcar de cei care fac conserve şi bulion pentru că nu sunt soiuri potrivite pentru procesare.
Aurel Tanase.“Ei nu s-au gândit la timpul respectiv, când au semănat, cui vor da această marfă, către lanţurile de magazine, către export sau în alte părţi. La ora actuală nu pot decât să se ajute singuri, să găsească o formulă din asta de piaţă, pe lângă comunităţile din oraşe sau alte localităţi, undeva unde să poată să le vândă a doua zi după ce le culeg.”
Ministerul Agriculturii susţine că nu poate interveni între fermieri şi comercianţi şi că singura soluţie pentru că producătorii să îşi vândă marfă pe piaţa marilor magazine este asocierea.
Pe acelasi subiect: