După 10 ani de pierderi, Tarom zboară spre profit. Sub conducerea lui Werner Wolff, operatorul de stat a lansat rute noi interne și externe și ar putea achiziționa încă 17 aeronave
Werner Wolff
Operatorul aerian de stat Tarom a avut, în 2018, o evoluţie interesantă şi neaşteptată.
Compania naţională şi-a înnoit flota cu două noi aeronave tip Boeing 737-800 NG (Next Generation), achiziţionate în leasing operaţional, şi a semnat, la Londra, un contract prin care achiziţionează cinci aeronave Boeing 737-MAX 8, construite special Tarom.
De asemenea, compania a încheiat sezonul de vară pe plus şi a raportat cele mai bune rezultate financiare din ultimii 4 ani. În plus, anul viitor, flota Tarom s-ar mai putea îmbogăţi cu încă 17 aeronave, arată o analiză Agerpres.
Tarom şi-a crescut numărul de pasageri cu 22% în acest an, după preluarea conducerii companiei de către Werner Wolff, şi a deschis rute noi în ţară şi străinătate, precum Bucureşti - Târgu Mureş, Bucureşti - Baia Mare, Timişoara - Paris, Timişoara - Stuttgart, Cluj - Paris, Satu Mare - Constanţa - Satu Mare, Iaşi - Cluj, Bucureşti - Sibiu - Stuttgart.
Din 25 martie 2019, Tarom va opera curse din Oradea către Milano (Bergamo) şi Barcelona (El Prat) şi retur şi intenţionează să reia rutele lung-curier.
În plus, compania Tarom şi aeroportul Arad au semnat un contract prin care operatorul aerian naţional revine în oraşul de pe Mureş după 15 ani.
La capitolul servicii, Tarom a lansat recent prima aplicaţie mobilă din istoria companiei, aceasta putând fi descărcată gratuit de pe platforma Google Play şi de pe platforma Apple iOS.
De asemenea, compania a inaugurat recent salonul business. După ce au fost investiţi aproximativ 422.000 de euro, acesta a fost adus la standarde în concordanţă cu cele din Europa de Vest. Business lounge Tarom este dedicat tuturor pasagerilor care zboară la clasa business, atât cu compania românească, cât şi cu alţi operatori care se află în alianţa Skyteam.
Tarom a înregistrat, în primele opt luni din 2018, cel mai mic număr de incidente raportat la volumul total al zborurilor, respectiv de 1,2 evenimente la 100 de curse, reiese dintr-o analiză de specialitate. Conform datelor Flight Refund, în cadrul cercetării au fost cuprinse şase companii aeriene naţionale, active în România, şi anume Tarom, LOT, Czech Airlines, Lufthansa, Air France şi British Airways.
În intervalul ianuarie - august 2018, companiile analizate au înregistrat în total 981.189 de zboruri şi un procent mediu de incidente de 2,9%. Sub medie s-au clasat TAROM, cu 1,2%, Czech Airlines (1,6%), British Airways (2%) şi Lufthansa (2,6%). Singura companie care a înregistrat un procent peste medie, de 4,6 incidente la o sută de zboruri, a fost Air France.
Trafic aerian în creştere pe aeroporturile bucureştene
Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) a continuat să înregistreze creşterea numărului de pasageri în 2018. Astfel, în primele nouă luni ale anului, s-a consemnat un trafic aerian de aproape 10,51 milioane de pasageri, un plus cu 7,57% raportat la perioada similară a anului precedent, când au fost 9,77 milioane de pasageri.
Şi numărul mişcărilor de aeronave (aterizări şi decolări) a urcat în perioada ianuarie - septembrie 2018 pe cele două aeroporturi internaţionale bucureştene - Henri Coandă (Otopeni) şi Aurel Vlaicu (Băneasa) - ajungând la un total de 104.538, mai mare cu 5,90% faţă de cel înregistrat în 2017, în intervalul de timp similar.
În privinţa pasagerilor, vârful de trafic s-a înregistrat în luna august, când aeroporturile Capitalei au înregistrat 1,43 milioane de pasageri, cu 7,87% mai mulţi comparativ cu august 2017 (1,32 milioane de pasageri). Din punct de vedere al procentajului, cea mai mare creştere a numărului de pasageri s-a consemnat în luna aprilie, când în Bucureşti au ajuns 1,14 milioane de pasageri, cu 9,05% mai mulţi decât în aprilie 2017 (1,05 milioane).
În concordanţă cu creşterea activităţii, aeroporturile bucureştene au realizat un profit operaţional de 269,3 milioane lei în primul semestru, în creştere cu 19,1% faţă de primul semestru din 2017. Veniturile în primele şase luni ale anului 2018 (fără influenţa veniturilor din asocieri în participaţiune) au totalizat 440 milioane lei, cu 8,3% mai mult decât în primul semestru din 2017 şi cu 26,5% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2016. Tot în această perioadă, cifra de afaceri s-a ridicat la 425,31 milioane lei, cu 10% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017 şi cu 29,6% faţă de primul semestru al anului 2016. La rândul lui, profitul brut (EBITDA) a crescut cu 21,4% faţă de 2017.
De asemenea, în 2018, CNAB a contractat şi executat o serie de lucrări. Astfel, platforma nr. 1 a Aeroportului Internaţional Henri Coandă va fi extinsă cu 15.000 mp, respectiv cu patru noi poziţii de parcare a aeronavelor cu literă de cod C, printr-un contract în valoare de aproape 12,7 milioane de lei (exclusiv TVA), semnat cu asocierea formată din Societatea de Construcţii Napoca şi UTI Grup.
Noile poziţii de parcare vor fi prevăzute cu instalaţii de iluminat moderne, pentru asigurarea operării în siguranţă, în condiţii de vizibilitate redusă sau noaptea, precum şi cu instalaţii de balizaj de categoria III ICAO. Pentru acestea vor fi asigurate reţele de utilităţi, inclusiv alimentare şi hidranţi de incendiu, canalizare a apelor pluviale, precum şi drenarea apelor de infiltraţie.
"Noua investiţie va asigura capacitatea de procesare necesară pentru acomodarea traficului aeroportuar în continuă creştere, având ca rezultat creşterea capacităţii de operare a platformelor cu 10%", a declarat Traian Panait, director general CNAB.
Totodată, compania a făcut reparaţii la pista 2 a Aeroportului Internaţional Henri Coandă, care au început la jumătatea lunii mai. După finalizarea acestora, pista a putut fi folosită pe întreaga sa lungime, de 3.500 de metri. De asemenea, lucrările de reparaţie la căile de rulare de pe Aeroportul Internaţional "Henri Coandă" au demarat pe 12 aprilie şi s-au finalizat în noiembrie 2018.
În 2018, Aeroportul Internaţional "Henri Coandă" Bucureşti (AIHCB) a obţinut din partea Consiliului Internaţional al Aeroporturilor (ACI) certificatul de acreditare nivel 3 - "Optimizare" - în ceea ce priveşte emisiile de carbon. Acreditarea a fost obţinută ca recunoaştere "a activităţii exemplare a aeroportului în gestionarea şi reducerea emisiilor sale de CO2 şi angajarea altor părţi interesate în acest demers, ca răspuns al industriei aeroportuare globale la provocările schimbărilor climatice'', se menţionează în certificatul de acreditare transmis de ACI Europa.
Certificarea se acordă în urma unor analize detaliate, aplicate atât emisiilor de carbon, cât şi măsurilor luate de autorităţile/administraţiile aeroportuare şi de utilizatorii infrastructurilor aeroportuare (companii aeriene, agenţi de handling, refuelling, catering etc.). Credibilitatea programului este asigurată de verificatori independenţi, iar în comitetul de avizare sunt reprezentate cele mai importante instituţii europene şi mondiale - Comisia Europeană, Organizaţia Internaţională a Aviaţiei Civile, ONU, Eurocontrol, FAA, ECAC etc.
Recent, CNAB a primit recertificarea pentru nivelul 1 ("Cartografiere') şi pentru Aeroportul Internaţional Bucureşti - Băneasa "Aurel Vlaicu".
Pe acelasi subiect: