Iar veştile nu sunt deloc bune pentru anul viitor: ministrul Transporturilor a anunţat joi că vor începe licitaţiile pentru o autostradă Braşov - Bacău - Iaşi abia în 2019, după care a spus că vom avea şi un drum ameţitor de la Buzău, prin Brăila, înapoi la Focşani şi iar apoi spre Tulcea până la mare.

În şedinţa de Guvern, ministrul Transporturilor a venit cu planuri măreţe pentru investiţii, capitol la care Executivul din care face parte stă cel mai prost din ultimii 10 ani.

Felix Stroe, ministrul Transporturilor: „Am făcut acest portofoliu de proiecte, proiecte publice prioritare de infrastructură, care să atingă un grad de maturitate suficient de mare pentru demararea licitaților și a implementării începând cu anul 2019. Proiectul de autostradă Brașov - Pașcani - Iași - Ungheni are o lungime de 336,5 km și un cost aproximativ de investiție de 3,08 miliarde euro. Proiectul de drum Transregio de drum rapid Brașov - Târgu Mureș.”

Adică o listă lungă de proiecte pentru care nu există nici bani, nici studii. Nicio vorbă despre autostrăzile Piteşti - Sibiu, Comarnic - Braşov, Târgu-Mureș - Iaşi sau finalizarea Autostrăzii Transilvania. Înşiruirea de planuri a continuat, cu un drum aproape imposibil, în zig-zag.

Felix Stroe, ministrul Transporturilor: „Proiectul de drum expres, patru benzi, Buzău - Brăila - Focșani - Tulcea - Constanța.”

Cu alte cuvinte, şoseaua ar pleca din Buzău, ar trece prin oraşul natal al premierului Tudose, Brăila, apoi s-ar întoarce la Focşani, după care ar reveni spre Tulcea şi Constanța. Pentru această prezentare, ministrul a primit felicitările ironice ale premierului.

Mihai Tudose, premier: „Domnule Stroe, felicitări dumneavoastră, echipei dumneavoastră, de asemenea, domnului ministru Nica. Rămâne ca să trecem de nivelul cu cariocile pe hârtie, că până acum proiecte am avut.”

Investiţiile au fost de sub 2% din PIB în execuţia bugetară pe 11 luni, publicată de Finanţe, nivel minim pentru ultimul deceniu. Nu am avut niciun kilometru nou de autostradă dat în folosinţă în 2017, de exemplu. Deficitul bugetar s-a dublat şi el faţă de 2016.

Până în noiembrie, cea mai mare scădere de venituri la buget este la impozite şi taxe pe proprietate, iar cele mai mari creşteri, la contribuţiile sociale, generate de salariile majorate. Drept dovadă, cheltuielile cu salarizarea bugetarilor au crescut cu peste 21%.