Ovesrseas Highway (n.r. Autostrada peste mari, in limba engleza) este denumirea data unei portiuni de 205 kilometri a soselei U.S. Route 1, care traverseaza SUA, de la nord la sud, strabatand 3.813 kilometri, din Fort Kent, Maine, la granita cu Canada, pana in Key West, Florida, cel mai sudic punct al Statelor Unite continentale. Ultima sectiune a soselei, care trece din insula in insula, conectand peninsula Florida de Key West, strabate 42 de poduri si, in marea ei majoritate, se afla deasupra apelor oceanului.

Henry Flagler, "parintele orasului Miami", a fost primul care a propus conectarea arhipelagului Florida Keys de continent, la sfarsitul secolului al XIX-lea. Florida East Coast Railway, calea ferata pe care o dezvoltase, ajungea pana la Miami, la 250 de kilometri de cel mai sudic punct al arhipelagului, aflat in apropiere de Havana, Cuba. In acea perioada, traficul de marfuri si de pasageri intre Statele Unite si vecinii din sud era inca infloritor, iar Key West era portul american cel mai apropiat de canalul Panama, inca in constructie.

Flagler a demarat proiectul de extindere a caii ferate in 1904 si l-a finalizat in 1912, fiind primul pasager care a strabatut arhipelagul cu trenul. Batran si aproape orb, industriasul a spus ca si-a indeplinit ultimul vis pe care voia sa-l realizeze inainte sa moara. Henry Flagler a decedat un an mai tarziu, in 1913, la 83 de ani.

In 1935 insa, uraganul de Ziua Muncii (n.r. prima luni din septembrie, in Statele Unite), cel mai puternic care a lovit America in intreaga istorie, a distrus o mare parte a caii ferate si a provocat pagube majore portiunilor ramase in picioare. Incapabila sa refaca tronsoanele distruse, compania care administra drumul de fier a vandut podurile si terasamentul catre statul Florida, in schimbul sumei de 640.000 de dolari.

Autoritatile au decis sa nu refaca insa vechiul drum si au optat pentru constructia unei sosele care sa prelungeasca autostrada U.S. Route 1. Aceasta avea sa urmeze traseul fostei cai ferate si, acolo unde era posibil, sa se foloseasca de podurile inca ramase in picioare si care puteau fi reabilitate. In timp, unele dintre acestea au fost inlocuite cu structuri noi, care permit circulatia pe mai multe benzi, dar vechile poduri nu au fost demolate si pot fi inca observate mergand paralel cu cele moderne.

La presiunea Marinei americane, care desfasura numeroase operatiuni in zona, soseaua a fost finalizata si inaugurata rapid. Pana in 1954, soferii care doreau sa traverseze drumul trebuiau sa plateasca o taxa de un dolar pentru autovehicul si cate 25 de centi pentru fiecare pasager. Intreaga autostrada a fost reabilitata la inceputul anilor '80, cand 38 dintre poduri au fost inlocuite.

Printre acestea s-a aflat si Seven Mile Bridge (n.r. Podul de sapte mile, in limba engleza), unul dintre cele mai lungi din lume, la momentul constructiei. Noua structura este putin mai scurta decat cea originala si apare in numeroase productii cinematografice, printre care Licencse To Kill - Permis pentru crima, 2 Fast 2 Furios - Mai furios, mai iute, ori Mission Impossible III - Misiune imposibila 3.

Autostrada, care strabate Golful Mexic si Stramtoarea Floridei si poate fi traversata in mai putin de patru ore, a fost inclusa in randul celor mai frumoase drumuri din Statele Unite, All-American Roads, in 2009. Acestea se adauga celor 120 de National Scenic Byways (n.r. Drumuri nationale pitoresti, in limba engleza), care trebuie sa indeplineasca unul dintre cele sase criterii obligatorii: sa fie importante din punct de vedere arheologic, cultural, istoric, natural, recreational, sau al peisajului.

Distinctia de All-American Road a fost acordata celor 31 de sosele care indeplinesc mai mult de un criteriu dintre cele necesare pentru a face parte dintre National Scenic Byway, dar sunt si importante la nivel national si prezinta caracteristici unice care nu se regasesc in alte locuri in Statele Unite.