Hoteluri in paragina si conditii mizere in unitatile de cazare din Eforie Sud si Olimp. Turist: „Hotelierii sa transpire pentru bani, nu sa cerseasca“

Zeci de hoteluri construite inainte de Revolutie in sudul litoralului si vandute de stat catre privati precum THR Marea Neagra (detinuta de SIF Transilvania), fratilor Micula sau lui  Josef Goschy, cei mai mari proprietari de pe litoral, sunt acum in paragina si isi pun amprenta pe aspectul statiunilor in care se afla, scrie Ziarul Financiar in editia electronica.

ZF a facut marti, 30 iulie, turul statiunilor Eforie Nord, Eforie Sud, Olimp, dar si Mamaia pentru a vedea cum se prezinta in plin sezon aceste statiuni. Dupa doua ore pe Auto-strada Soarelui, la intrarea in Eforie Nord, pe dreapta, iese in evidenta un hotel in paragina, Meteor, cu pereti scorojiti si o curte mica neingrijita. „De cinci ani este inchis, l-au lasat sa se degradeze total“, spune reprezentanta vilei de langa acest hotel.

Hotelul Meteor este detinut de THR Marea Neagra, cea mai mare companie comerciala de turism de pe litoralul romanesc, dar si din sud-estul Europei, asa cum se prezinta pe propriul site, care are in total 34 de hoteluri si 29 de unitati de alimentatie in  statiunile Eforie Nord, Eforie Sud, Saturn, Neptun si Venus, potrivit ultimelor date disponibile.

Cum sa faci zeci de mii de euro din varful patului

Cea mai mare companie din Romania nu este inregistrata la Registrul Comertului. Are peste 50.000 de angajati si o cifra de afaceri de aproximativ 15 milioane de dolari. Este vorba despre freelancerii care lucreaza pe internet, din propria sufragerie sau din vreo cafenea, pentru companii din toate colturile lumii. Pentru unii dintre ei, proiectele obtinute prin intermediul marilor platforme mondiale de freelancing precum Elance, freelancer sau oDesk se traduc intr-un salariu comparabil cu al unui executiv de multinationala, de cateva zeci de mii de dolari anual, potrivit revistei Business Magazin.

Tudor Maier si-a construit o cariera la care multi angajati de multinationala nici macar nu viseaza. Nu depinde de nimeni in meseria lui, nu stie ce inseamna sa ai un sef, isi organizeaza timpul dupa bunul-plac fara sa se speteasca muncind si, cel mai important dintre toate, castiga suficient cat sa duca un trai mai mult decat decent, fara grija zilei de maine. Tanarul in varsta de 32 de ani este freelancer, liber-profesionist pe internet, daca vreti, si inca unul dintre cel mai bine platiti din Romania, cu un salariu care se poate compara chiar cu unul de executiv - cateva zeci bune de mii de dolari pe an. "Niciun job din Romania, oricat de bine platit ar fi, nu m-ar putea determina acum sa renunt la statutul de freelancer si sa devin angajat", spune Maier.

Ce-i drept, asa este obisnuit, pentru ca a fost dintotdeauna antreprenor. Dupa ce a absolvit Facultatea de Stiinte Economice din cadrul Universitatii Babes-Bolyai de la Cluj, a avut timp de cativa ani o firma de publicitate in Alba Iulia si mai apoi a publicat un ziar de anunturi si mica publicitate.

Topul celor mai costisitoare institutii publice

Fie pentru ca ne este mai usor sa criticam, din principiu, aparatul birocratic, fie pentru ca, prin profilul lor, institutiile statului au activitati extrem de diverse, in general nu judecam administratia publica in termeni de eficienta si profit. Am incercat, mai jos, sa analizam aceste institutii nu cu prejudecati, ci cu cifre, relateaza Capital.ro.

Daca ne-am lua dupa felul in care se achita de responsabilitati departamentele de comunicare si contabilitate din administratia publica, putine institutii de stat ar merita sa intre intr-un clasament al „celor mai eficiente“. Este o raritate ca ministerele si organismele aflate in subordinea lor sa isi publice pe site executia bugetara, personalul alocat, rapoartele anuale sau oricare alte documente care, potrivit legii, ar trebui sa fie la indemana oricarui curios. Iar cand o fac, informatiile sunt adesea invechite, datand de prin 2010. Trecand insa de aceste aspecte „superficiale“, felul in care sunt conduse aceste institutii si in care sunt gestionate sumele pe care le au la dispozitie (venituri la care, adesea, nici marile companii multinationale nu pot spera) difera substantial de la una la alta.

Fermierii bulgari isi dezvolta propriile branduri de lactate cu bani elvetieni. Ce fac romanii in acest timp?

Fermierii bulgari pot accesa fonduri de pana la 6.500 de franci elvetieni (aproximativ 5.300 de euro) pentru a-si crea propriul brand de lactate, a spus Ivaylo Yotov, seful local al Agentiei de Securitate Alimentara din districtul Lovech, citat de Novinite. Suma alocata in cadrul programului de cooperare bulgaro-elvetian se ridica la 65.000 de franci elvetieni, bani care pot fi utilizati pentru achizitia de echipamente, tehnologii si pentru alte investitii, arata Wall-Street.ro.

Potrivit lui Yotov, fermierii bulgari pot folosi laptele obtinut in gospodarie pentru a fabrica produse precum iaurt, diferite tipuri de branza, toate sub un brand propriu care va fi comercializat pe piata locala. Conform Ordonantei 26 emisa de Ministerul Agriculturii din Bulgaria, crescatorii de animale nu isi pot comercializa produsele in marile lanturi de magazine, insa le pot vinde la ferma, magazine mici si piete.

Cum vor arata si ce vor contine produsele traditionale romanesti

Ministerul Agriculturii a stabilit, intr-un proiect de ordin, conditiile si criteriile pe care trebuie sa le indeplineasca un produs pentru a primi titulatura de "traditional". Aceste produse vor fi comercializate purtand un logo specific, informeaza Economica.net.

Un proiect de ordin al Ministerului Agriculturii aflat in dezbatere publica vrea sa limpezeasca situatia produselor traditionale romanesti, dupa ce vidul legislativ a permis unor producatori sa faca concurenta neloiala "marketandu-si" produsele in acest fel. Daca proiectul va intra in vigoare, produsele care vor fi atestate ca fiind traditionale vor fi marcate cu un logo national aflat in proprietatea exclusiva a Ministerului Agriculturii. Din datele Ministerului de resort, in momentul de fata exista in jur de 4.200 de produse traditionale inregistrate ca atare la Ministerul Agriculturii. Pana si oficialitatile se indoiesc insa de veridicitatea lor.

Cati bani a facut Humanitas in 2012

Grupul editorial Humanitas, unul dintre cele mai importante de pe piata editoriala autohtona, a realizat in 2012 o cifra de afaceri de 6,78 milioane de euro, conform bilanturilor aparute recent la Ministerul Finantelor Publice. Profitul net a fost 175.000 euro, iar datoriile cumulate ale firmelor din grup erau la sfarsitul anului de 6,47 milioane de euro, scrie revista Forbes Romania.

Editura Humanitas a avut o cifra de afaceri de 3 milioane de euro in 2012, potrivit bilantului aparut la Ministerul Finantelor Publice (calculat de „Forbes Romania” la cursul mediu 4,45 lei/euro). Cifra de afaceri este la nivelul anului 2011 (scadere de 3,5%). Profitul net al editurii la sfarsitul anului 2012 a fost de 175.303 euro. La finele aceluiasi an, Humanitas a raportat datorii de 2,12 milioane de euro si creante de 1,7 milioane de euro.

Cat costa sa inchiriezi o locuinta in cele mai importante zone din Romania

Chiriile solicitate de proprietarii de apartamente din marile orase din tara arata o stabilizare a pietei, potrivit imobiliare.ro. Acestea au avut evolutii diferite in ultimul an, de la cresteri de 70 euro (28%) pana la scaderi de 50 euro (17%), in functie de zone si tipul locuintelor, noteaza Incont.ro.

Bucuresti este orasul ce ilustreaza cel mai bine evolutia eterogena a chiriilor practicate pentru apartamente.

Dristor -  o garsoniera poate fi inchiriata in prezent cu 200 de euro pe luna, fata de 210-225 de euro anul trecut. La doua camere, preturile au ramas relativ stabile, undeva la 250 de euro pe luna. La apartamentele cu trei camere, minimul cerut in prezent este de 320 de euro pe luna, fata de 250 de euro in vara lui 2012.

Drumul Taberei - chiriile minime se situeaza in jurul a 170-180 de euro pe luna, la fel ca anul trecut. La doua camere, pretentiile proprietarilor au scazut in ultimele 12 luni, de la 220-230 de euro pe luna, la 180-200 de euro/luna. La trei camere, preturile se situeaza la acelasi nivel din 2012, respectiv 250 de euro.

Generatia bacalaureat 2013 duce somajul la 7,6% cu zambetul pe buze

Somajul in Romania a atins un nivel record, cel mai mare, din ultimii trei ani! Si asta pentru ca mii de tineri care nu au luat bacalaureatul s-au grabit sa-si depuna dosarele pentru ajutorul de la stat, relateaza Stirileprotv.ro. Oana, de pilda, este o domnisoara pentru care somnul de frumusete este atat de important, incat nu a reusit sa se trezeasca la timp pentru "examenul maturitatii". In timp ce ea glumeste pe seama acestui subiect, mii de tineri fara experienta ajung in grija statului, de la care primesc 250 de lei lunar, timp de o jumatate de an.

17.500 de absolventi s-au inscris in ultimele 3 saptamani la agentiile pentru ocuparea fortei de munca. Si e abia inceputul. Peste 78.000 de tineri se vor prezenta in toamna la a doua sesiune a examenului de bacalaureat. Daca il rateaza iar, statul va risipi cu ei aproximativ 75 de milioane de lei. De altfel, guvernantii au pus deoparte pana la sfarsitul anului, bani pentru 10.000 de someri in plus, fata de cati au luat in calcul la inceputul lui 2013.

Yahoo a cumparat platforma de comert electronic Lexity

Grupul de internet american Yahoo! a anuntat, miercuri, ca a cumparat platforma de comert electronic Lexity, aceasta fiind cea de-a 20-a achizitie de cand conducerea companiei a fost preluata de Marissa Mayer. Valoarea tranzactiei nu a fost dezvaluita, scrie Mediafax.ro.

Lexity este un start-up lansat in urma cu patru ani de Amit Kumar, un fost angajat al Yahoo!. Lexity este o aplicatie software care ajuta companiile mici sa atraga consumatori si sa le satisfaca cerintele acestora. Lexity are mii de clienti in 114 tari. Oficialii Yahoo! au anuntat ca, intr-o prima faza, Lexity va continua sa functioneze intr-un mod independent. "Pe termen mediu, ne-am propus sa integram aceasta aplicatie in oferta Yahoo! de servicii destinate micilor companii", au mai spus acestia.