Speram ca premierul sa nu transforme economia si investitiile intr-o declaratie politica. 10 miliarde de euro si 50.000 de noi locuri de munca inseamna un angajament asumat, nu doar cifre puse pe hartie

Joi, premierul Victor Ponta a prezentat la Palatul Victoria, intr-o conferinta de presa, „Planul National de Investitii Strategice si crearea de locuri de munca“. Potrivit declaratiilor acestuia, planul ar trebui sa contabilizeze pana la finalul anului investitii de 10 miliarde de euro si sa duca la crearea a minimum 50.000 de noi locuri de munca, scrie Ziarul Financiar in editia online.

Alaturi de prezentarea bugetului, care este cea mai importanta lege a unui stat intr-un an si cea care misca cel mai mult economia, dezvaluirea planului national de investitii, care indica directiile strategice ale guvernului in materie de economie, ar trebui sa fie cea mai asteptata conferinta pentru mediul de afaceri, pentru manageri, pentru analisti, pentru bancheri si nu in ultimul rand pentru toti angajatii sau somerii din economie. Poate, in timp, aceasta conferinta a premierului si a guvernului, indiferent de numele lui, pentru prezentarea planului national de investitii isi va castiga locul bine meritat, noteaza Zf.ro.

Bancile straine au retras un miliard de euro din Romania in doar 5 luni

Valoarea depozitelor constituie de nerezidenti pe termen mediu si lung a atins un minim de 6,9 miliarde de euro in luna mai, cu un miliard de euro mai putin decat in luna ianuarie a acestui an, arata Capital.ro.

Depozitele pe termen mediu si lung ale nerezidentilor, in fapt o forma de finantare a bancilor locale de catre centralele din strainatate, a scazut cu un miliard in cinci luni. La nivelul lunii mai, indicatorul arata doar 6,9 miliarde de euro, in comparatie cu peste 7,9 miliarde cat era in ianuarie 2013. Este, de altfel, cel mai mic nivel inregistrat de la inceputul crizei. Valoarea maxima a depozitelor constituite de nerezidenti a fost atinsa in anul 2009 cand aproape 9 miliarde de euro stateau in bancile locale sub forma de depozite mai lungi de 2 ani constituite de bancile straine. In fiecare luna din primele cinci ale acestui an, depozite bancilor straine au scazut ceea ce arata ca interesul pentru piata locala este in declin.

Depozitele mai vechi au ajuns la scadenta iar strainii au ales sa nu mai constituie altele noi. Constituirea de depozite pe termen de minimum doi ani a fost forma preferata de actionarii majoritari straini pentru a sprijini subsidiarele din Romania in conditiile in care liniile de credit au fost sistate aproape complet de la inceputul crizei.

Pe hartie, firmele ministrilor au avut un an prost. Ce afaceri au Fenechiu, Grapini si Dragnea

Afacerile declarate ale ministrilor din Cabinetul Ponta au inchis 2012 cu rezultate financiare mai slabe decat cele inregistrate in anul precedent, scrie Wall-Street.ro. Una dintre firmele lui Relu Fenechiu, condamnat vineri la cinci ani de inchisoare, a inregistrat insa cel mai mare profit: 2,9 mil. lei.

Fene Grup si la Rocca SRL, firmele pe care Ministrul Transporturilor Relu Fenechiu le-a trecut in declaratia de avere, au avut in 2012 un profit de 2,95 mil. lei, respectiv 75.000 lei. Fene Grup este astfel firma cea mai profitabila la care un ministru din actualul cabient este actionar majoritar. Afacerile firmei s-au injumatatit in ultimul an, ajungand la 11,7 mil. lei.

Instanta suprema a anuntat vineri decizia in dosarul "Transformatorul" prin care il condamna pe actualul Relu Fenechiu la cinci ani de inchisoare cu executare.

Clujeanul de 32 de ani care face afaceri de milioane de dolari in India

Tudor Marchis are 32 de ani si de aproape doi ani are functia de managing director la Thermo Control Services and Expertise, dar nu in Romania, ci in India. Conduce 1.000 de oameni care asigura intretinerea a 40 de cladiri din parcul IT Manyata din Bangalore, cel mai mare din India, informeaza revista Business Magazin. Intr-o tara in care contrastele se intalnesc la tot pasul, cu mentalitati radical diferite de ale europenilor, romanul a crescut de la zero o afacere in care are drept parteneri un indian, un norvegian si un ungur. Firma se extinde in Dubai, iar Marchis vrea sa convinga indienii sa investeasca in orasul sau natal, Gherla, langa Cluj. Cum s-a adaptat la viata din India, cum lucreaza cu oamenii de-acolo, cat de mari sunt contrastele, a povestit intr-un interviu pentru Business Magazin.

Fara sa fie ceea ce numeste el „un manager ca acela pe care il prezentati voi in reviste”, Marchis s-a dovedit a fi, in multe privinte, asemanator expatilor care au pus bazele multinationalelor in Romania. Acum este tot mai vizibil un alt fenomen, cel al romanilor ajunsi peste hotare: in ultimii doi ani au plecat pe pozitii de middle si top management nu mai putin de 400 de oameni, in Europa, Asia si Africa. Cele mai multe slujbe sunt din IT, telecom, automotive, petrol si gaze, iar romanii care au plecat sunt mai multi decat strainii veniti in tara.

Dincolo de miraj. Ce presupune, de fapt, meseria de ghid de turism

Dincolo de ceea ce-si imagineaza cei mai multi oameni despre meseria de ghid de turism, acel job in care ajungi in cele mai indepartate locuri din lume (pe banii altora) pentru a insoti turisti in aventuri, se ascund lucruri mai putin fascinante. Trei romani care fac asta din pasiune dezvaluie cateva dintre greutatile unei meserii de „freelancer” prost platite in Romania.

De fapt, nimic nu e asa cum pare din exterior, sustin la unison trei romani cu experienta in domeniu. Si asta pentru ca "ghidaria" a ramas un hobby deloc profitabil, care nu le-ar permite sa supravietuiasca daca n-ar avea venituri suplimentare, relateaza incont.ro.

Natasa Gavrilescu (59 de ani) este o veterana in industrie. Toata lumea din breasla o cunoaste. A ales sa-i ghideze pe altii in calatoriile lor timp de aproape patru decenii. Desi marturiseste ca a intrat in domeniu intamplator, azi crede ca „meseria asta te alege ea pe tine, nu tu pe ea”. A inceput sa lucreze ca ghid in 1981, la fostul ONT Carpati, una dintre cele mai mari companii de turism in perioada Romaniei postbelice, intrata in faliment la inceputul acestui an. Absolventa de filologie, vorbitoare de rusa si engleza, a fost angajata permanenta la "fosta glorie" din Carpati, unde spune ca a invatat meserie. "Erai student, lucrai la ONT, unde faceai ghidarie pe bune. Azi nu mai faci ghidarie", a povestit Natasa Gavrilescu intr-un interviu acordat Incont.ro.

Si-a vandut afacerea catre Vodafone. Acum ataca Bucurestiul cu 100 de magazine de proximitate

Gabriel Cristian Sandu, radauteanul care a dezvoltat reteaua GSM Proton, pe care a vandut-o ulterior catre Vodafone, a intrat de un an in comertul cu amanuntul. Vrea sa deschida in urmatorii ani 100 de magazine LaDoiPasi, potrivit Economica.net.

A umplut tara cu magazine de telefoane si accesorii Proton si a fost vanzatorul in prima tranzactie importanta din retail GSM. Gabriel Cristian Sandu (39 de ani) este acum antreprenorul cu cel mai mare numar de magazine de proximitate LaDoiPasi (6), iar planurile sale sunt extrem de ambitioase. Peste cinci ani va avea 100, toate in Bucuresti. "Pe 27 iulie anul trecut am deschis primul magazin. Acum avem sase, iar pana la finalul acestui an vom inaugura inca patru. Am pornit la drum cu ideea de a avea 100 de magazine in cinci ani", a declarat pentru Economica.net Gabriel Cristian Sandu, proprietarul For Family Baneasa SRL, firma care opereaza sub umbrela LaDoiPasi cele mai multe magazine de proximitate. Antreprenorul a investit pana acum in magazinele sale in jur de 200.000 de euro, majoritatea unitatilor fiind in sectorul 1 al Capitalei.

40 cele mai bune orase pentru afaceri

Companiile din IT propulseaza orasul Cluj-Napoca pe locul 3 in topul celor mai prietenoase orase cu mediul de afaceri, arata un clasament realizat de revista Forbes Romania.

In septembrie 2011, un anunt venit din Cluj facea ocolul Romaniei si determina un tsunami de ”Breaking news” atat in presa online, cat si la televiziuni. Nokia inchidea fabrica de la Jucu, unde lucrau peste 3.000 de angajati. Consecintele pentru mediul economic local, dar si national, vor fi dezastruoase – aceasta era concluzia la care ajunsesera mai toti analistii, liderii de sindicat si unii politicieni. Se faceau comparatii cu momentul plecarii Nokia din Germania si se cerea imperativ acordarea de salarii compensatorii la nivelul celor nemtesti.

In fapt, toata aceasta situatie nu a fost altceva decat un moment generat de criza economica si de problemele pe care Nokia le avea la nivel mondial. Or, date fiind conditiile economice, poate ca a fost chiar mai bine ca Nokia a plecat de la Jucu, pentru ca in parcul industrial Tetarom III au venit germanii de la Bosch si, un pic mai tarziu, italienii de laDe'Longhi.