„Fara locuri de munca si consum nu exista afaceri. Fara afaceri nu exista locuri de munca. Fara locuri de munca nu exista bunastare si crestere“

Guvernul vrea un pachet de relansare a cererii interne, care nu a fost facut inca public, forma finala depinzand de aprobarea FMI, scrie Ziarul Financiar. Tot mai multi oameni de afaceri si executivi sustin ca economia romaneasca nu poate trai la nesfarsit numai din exporturi, agricultura sau din imprumuturi externe luate de stat, aratand ca cererea pe plan local poate fi stimulata doar printr-o reindustrializare a Romaniei.

„Exporturile si cu putin noroc agricultura vor ramane motoarele de crestere, dar atat timp cat pe locul fostelor fabrici ridicam doar malluri, nu avem nicio sansa de relansare. Oamenii nu au unde munci, sunt din ce in ce mai saraci si o duc foarte greu (...). Fara locuri de munca si consum nu exista afaceri. Fara afaceri nu exista locuri de munca. Fara locuri de munca nu exista bunastare si crestere“, spune Adrian Porfir, manager pe Europa de Sud-Est in cadrul grupului Joris Ide, care controleaza producatorul de materiale de constructii Megaprofil.

Proiecte celebre, campioane la depasirea bugetelor si a termenelor

Un sector de autostrada se inaugureaza cu un an mai tarziu decat era prevazut sau ne trezim ca un pod costa semnificativ mai mult decat se estimase initial? Ne spunem, desigur, ca doar in Romania se poate intampla asa ceva.
Realitatea este, insa, ca o buna parte a proiectelor publice ajung sa nu se incadreze in termenele initiale sau sa-si depaseasca bugetul. Conform unui studiu realizat de Universitatea Aalborg din Danemarca, noua din zece proiecte de infrastructura la nivel mondial isi depasesc costurile estimate. Cele mai mari neconcordante se inregistreaza in cazul cailor ferate, urmate de poduri si tuneluri. Pe locul trei se afla investitiile rutiere, arata Capital.ro.

Dar nici aeroporturile nu se lasa mai prejos. Noul aeroport al Berlinului va fi gata in cel mai bun caz in 2015 (fata de termenul initial 2011) si va costa de circa doua ori mai mult decat se estimase (adica in jur de trei miliarde de euro in plus). Cu o suma similara (dar in dolari) si-a depasit bugetul initial proiectul de renovare a sectorului estic al podului Bay Bridge din San Francisco.

Trei romani si-au vandut startup-ul unei companii canadiene pentru 20 milioane de euro

Compania uberVU, infiintata in 2008 de trei romani si activa in monitorizarea informatiilor aparute despre companii pe retelele sociale, a fost preluata de compania canadiana HootSuite, pentru 15-20 de milioane de dolari, noteaza portalul TechCrunch, preluat de Incont.ro.

"UberVU reprezinta urmatoarea generatie de solutii de analiza si aduce totodata o echipa de clasa mondiala. Achizitia pune la un loc cele mai bune solutii de analiza ale uberVU cu solutiile HootSuite de implicare sociala si ne aduce mai aproape de viziunea noastra pentru o platforma simpla, accesibila si sigura pentru un peisaj al retelelor sociale care se schimba rapid", a declarat directorul general al HootSuite, Ryan Holmes, intr-un comunicat al companiei.

Printre clientii uberVU se numara peste 200 de companii precum 3M, NBC, Heinz, Fujitsu, SC Johnson, Getty Images, indiegogo si L’Occitane.

Tudose, Cohn&Jansen JWT: "Cel mai greu este sa ai profit fara sa alterezi produsul ori sa suprasoliciti oamenii"

Mentinerea profitabilitatii companiei este cel mai dificil lucru pentru un manager, acest lucru fiind greu de obtinut fara a afecta serviciile companiei si fara a suprasolicita oamenii, a declarat pentru Wall-Street.ro, Alina Tudose, managing director si sefa departamentului de strategie din cadrul agentiei de creatie Cohn&Jansen JWT.

Compania a avut in 2013 o cifra de afaceri de trei milioane de euro si o profitabilitate de 17%. In urma cu doi ani, agentia a inregistrat venituri de 2,1 milioane de euro si un profit net de 180.000 de euro, conform Ministerului de Finante.
“Cifra de afaceri a crescut, insa profitabilitatea a ramas constanta cu cea din 2012, fiind cel mai greu de fapt sa mentii o profitabilitate corecta in aceasta perioada. Am crescut pentru ca am castigat contul de retail al lui Vodafone, am concretizat tot pe segmentul de retail cu BCR si am inceput sa lucram cu Danone. Din pacate, contul Mondelez (Kraft) nu mai este un cont regional al retelei JWT”, a afirmat despre evolutia in 2013 a Cohn&Jansen JWT.

Managerul se asteapta la o crestere a veniturilor de 10-15% anul acesta.

Economica.net: Peste 500.000 de romani vor primi carduri cu care sa se angajeze. Cum arata si cum il folosesti

570.000 de someri ar trebui sa primeasca de la Agentia de Ocuparea Fortei de Munca in evidenta carora figureaza, carduri profesionale europene. Declarativ, scopul acestor carduri este sporirea sanselor somerilor de a se angaja si reducerea birocratiei pentru cei care beneficiaza de venit minim garantat. Cardurile si implementarea sistemului informatic in care ele pot fi folosite sunt finantate din bani europeni, prin POSDRU. Nota de plata pana acum: peste 3 milioane de euro, informeaza Economica.net.

570.000 de someri aflati in evidentele ANOFM la nivel national ar trebui sa primeasca carduri profesionale europene, din partea Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca, respectiv a municipiului Bucuresti, sub cupola careia figureaza.

Acesta este unul dintre rezultatele unui proiect cofinantat prin Programul Operational Sectorial “Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, care se numeste "Cardul profesional european – solutie europeana in cautarea unui loc de munca" si care este implementat de ANOFM, in parteneriat cu firma SC Soft Business Union SRL din Bucuresti.

AdePlast a primit un ajutor de stat de 7,3 milioane de euro pentru constructia unei fabrici de vata bazaltica

Producatorul de materiale de constructii AdePlast, detinut de omul de afaceri Marcel Barbut, a primit un ajutor de stat de 7,27 milioane de euro pentru constructia unei fabrici de vata bazaltica in zona Ploiesti, proiectul cu o valoare totala de peste 19 milioane de euro urmand sa fie finalizat in 2015, arata Adevarul.ro.

„Valoarea ajutorului de stat acordat de Guvernul Romaniei este de 7,27 milioane de euro, restul investitiei fiind asigurat din credite si fonduri proprii. Astfel, finantarea este asigurata integral, avand aprobat si un credit punte de circa 4 milioane de euro pana statul roman va face decontul lucrarilor“, se arata intr-un comunicat al companiei.

In prezent se lucreaza la elaborarea caietului de sarcini, dupa care vor fi selectati furnizorul de echipamente si constructorul.

Cele doua solutii pe care le are FMI pentru Guvern dupa amanarea introducerii accizei suplimentare la carburanti

In timp ce Guvernul spera sa convinga FMI de o mai buna colectare a taxelor si impozitelor, delegatia de la Washington a venit in Romania cu mandatul de a obtine un angajament ferm in ceea ce priveste masurile pe care executivul trebuie sa le adopte pentru a compensa "gaura" de 0,1% din PIB generata de amanarea introducerii accizelor la carburanti cu trei luni, relateaza Gandul.info.

In conditiile in care bugetul Romaniei pe 2014 nu mai poate fi modificat, acesta fiind deja adoptat prin lege si publicat in Monitorul Oficial, Guvernul va avea doar doua optiuni la masa negocierilor cu partenerii internationali, fie majorarea sau introducerea unei taxe, fie reducerea cheltuielilor pentru a se incadra in tinta de deficit bugetar de 2,2% din PIB, asumata in bugetul aflat in vigoare la ora actuala.

Bugetul general consolidat pe 2014 a fost fundamentat pe venituri de 216,8 miliarde de lei, insa amanarea introducerii accizei suplimentare de sapte eurocenti pe litru de carburant se va traduce printr-o scadere a acestor venituri cu circa 650 de milioane de lei, respectiv 0,1% din PIB. Inainte de sosirea delegatiei FMI, CE si BM, premierul Victor Ponta declara ca eventuale masuri pentru a compensa scaderea incasarilor vor fi luate in calcul abia la rectificarea de la jumatatea anului, cand vom vedea "cum stam".

Romania ar putea economisi pana la 7 miliarde euro, daca ar aplica masuri de eficienta energetica

Romania consuma de 2,5 ori mai mult energie pe unitatea de Produs Intern Brut (PIB) fata de media UE si ar putea economisi pe termen lung intre 5 si 7 miliarde euro, daca ar aplica masuri de eficienta energetica, ceea ce ar echivala cu o crestere de 4-6% a PIB, fara un consum suplimentar de energie, noteaza Mediafax.ro.

"Pierderile energetice in sectorul industrial ating 30-35% din energia consumata, in timp ce la cladiri se constata pierderi energetice de circa 40-50% din energia consumata", se arata intr-un comunicat al Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti si al Asociatiei Romane pentru Promovarea Eficientei Energetice (ARPEE).

ARPEE are ca membri fondatori companiile BB, Alstom, Dalkia, EnergoBit, Elcomex, GDF SUEZ Energy Romania, Lafarge, OMV Petrom si PricewaterhouseCoopers. Potrivit presedintelui ARPEE, Gilles Humbert, eficienta energetica este o "prioritate fundamentala in Romania".