Gadgeturile de ultima generatie dau proprietarilor senzatia de putere: le ofera oricand accesul la o multitudine de informatii, le permit sa lucreze de acasa, lucru foarte important pentru parintii care vor sa se ocupe si de cariera.

In plus, device-urile inteligente reusesc sa exploateze timpii morti din viata de zi cu zi, oferindu-le utilizatorilor posibilitatea de a lucra pe telefon in timp ce fac si alte activitati. Acestea vin chiar si in ajutorul lenesilor. Datorita noilor dispozitive care permit programarea e-mailurilor care sa se trimita automat, la anumite ore presetate,  si cei mai lenesi se pot preface ca se dau peste cap muncind.

Pentru cei mai multi dintre noi insa, servitorul s-a transformat in stapan. Daca pana de curand doar medicii trebuiau sa fie disponibili 24 din 24 pentru pacientii lor, riscand sa fie chemati la orice ora din zi sau din noapte, astazi toti suntem. Sefii nu mai au niciun fel de remuscari ca invadeaza angajatilor timpul lor liber, iar munca a ajuns sa interfereze cu viata personala mult mai mult decat reciproca. Oamenii au ajuns astfel sa-si verifice in mod obsesiv telefoanele, chiar si in timpul unei iesiri in oras cu prietenii. De asemenea, trimiterea e-mailurilor la prima ora a diminetii sau dupa miezul noptii a devenit o practica frecventa printre utilizatorii de internet.

Procedam astfel pentru ca telefoanele inteligente creeaza dependenta. Martin Lindstrom, un guru in branding, a incercat sa identifice zgomotele care au cel mai mare impact asupra consumatorilor. El a descoperit ca pe locul trei in top se afla vibratiile telefoanelor, depasite doar de minicoloana sonora de la Intel si de ganguritul unui bebelus.

Trebuie sa recunoastem, asadar, ca smartphone-urile sunt cea mai buna metoda de amanare inventata vreodata. Cati dintre noi pot spune cu mana pe inima ca nu aleg, din cand in cand, sa raspunda la e-mailuri neimportante, taraganand astfel sarcini mult mai presante?

Lucrurile bune versus cele rele

Hiperconectivitatea nu face decat sa accentueze nesiguranta utilizatorilor, pe masura ce organizatiile decid sa renunte la birocratie in favoarea inovatiei si flexibilitatii.

Un avantaj pe care smartphone-urile le-au adus managerilor de companii il reprezinta rapiditatea transmiterii informatiilor. Sefii isi pot anunta subalternii la 12 noaptea, prin e-mail, ca in dimineata urmatoare au o deplasare intr-un alt oras din tara. De asemenea, ii pot contacta pe ceilalti manageri aflati in state cu fus orar diferit.

Dezavantajul tehnologizarii de astazi este ca angajatii nu mai fac distinctie intre viata personala si cea profesionala, iar executivii sunt sufocati de orele de munca, deseori dublate: intalnirile si sedintele organizationale, precum si citirea „ploii” cu mailuri si mesaje din partea interlocutorilor. Un comportament deloc benefic sanatatii sau vietii de familie, subliniaza jurnalistii britanici.

dieta digitala, solutia de destresare

Numeroase studii au aratat ca oamenii gandesc mai bine atunci cand nu sunt atat de supusi stresului. Si atunci cum ne putem destresa? Cum putem scapa de sclavia smartphone-urilor? Cum sa beneficiem de avantajele hiperconectivitatii fara a deveni sclavii ei? Dieta digitala ar fi una dintre solutii, propune The Economist. Ce presupune aceasta, mai exact? Ordonarea obiceiurilor de navigare pe internet. De pilda, daca vrem sa ne impunem in fata propriului smartphone si vrem sa-i aratam cine este de fapt seful, trebuie sa ne impunam noua insine cateva reguli: nu intram pe internet inainte de micul dejun, nu scriem mailuri in weekend, nu navigam pe Facebook la o intalnire cu prietenii etc. Lucruri care ne rapesc din pretiosul si putinul timp liber si ne obosesc la maximum.

Leslie Perlow, profesor universitar la Harvard Business School, a abordat aceasta problematica in cartea sa intitulata „Sleeping with your smartphone”. Perlow subliniaza faptul ca singura cura de „detoxifiere” de aceste device-urile inteligente este principiul „Unde-s multi puterea creste”. Ea da drept exemplu compania Boston Consulting Group, una dintre cele mai productive organizatii din lume, care a reusit sa-si gestioneze hiperconectivitatea in cadrul echipei. Practic, firma a impus un set de reguli privind intervalele orare in care angajatii nu au voie sa fie online, incurajandu-i pe acestia sa lucreze cat mai mult cot la cot. Cum era de asteptat, unii angajatii au primit vestea cu reticenta si ironie. Cu toate astea, efectele hotararii s-au vazut in scurt timp: oamenii au devenit mai productivi, iar riscul de esec s-a redus semnificativ.

Dependenta de tehnologizare se va adanci in continuare, pe masura ce smartphone-urile devin tot mai destepte. Noua generatie de tineri hiperconectati vor cuceri piata muncii, sustine Perlow. Am ajuns la momentul in care ne putem lua secretare personale digitale (vezi cazul Siri de la Apple sau Iris de la Samsung), care ne ajuta si ne sfatuiesc asemenea unor persoane reale. Ba mai mult, daca nu avem chef sa stam de vorba cu ele sau sa le vedem, putem sa facem acest lucru. In viata de zi cu zi este putin mai greu.

Solutia poate veni si de la partenerii din viata personala, care enervati de putinul timp acordat lor, vor ajunge sa recurga la gesturi extreme: sa arunce pur si simplu aceste gadgeturi performante care ne rapesc vietile. Cel mai important ajutor ar trebui sa vina insa din partea companiilor, care sa ordoneze, macar din cand in cand, cate o deconectare generala.