Reprezentanţii firmelor dau vina pe fluctuaţia forţei de muncă, modificările legislative, dar şi pe costurile cu utilităţile şi salariile care, potrivit lor, au crescut alarmant.

Compania elveţiană Rieker, care are o fabrică de pantofi în Lugoj, este ultima pe lista celor care au anunţat că pleacă din România. Aici aveau de lucru aproape 700 de oameni, majoritatea din satele învecinate.

Reprezentanţii companiei au motivat plecarea din Lugoj prin lipsa forţei de muncă, dar şi prin costurile ridicate cu transportul angajaţilor din localităţile limitrofe. De altfel, în ultimele trei luni au înregistrat o creştere cu 35% a cheltuielilor cu utilităţile.

Reprezentanţii fabricii spun că fluctuaţia forţei de muncă şi cheltuielile cu salariile au determinat un recul al afacerii.

Comunicat de presă Rieker: “Piaţa muncii este extrem de dinamică şi de competitivă în judeţul Timiş (...) ceea ce face să crească din ce în ce mai mult costurile cu forţa de muncă, pe fondul unei lupte acerbe pentru atragerea angajaţilor (...) Rezultă o fluctuație foarte mare(...) circa 40% din angajați fiind noi, ceea ce duce la o scădere a calității produselor. Productivitatea muncii, de asemenea, este în scădere.”

De pierdut are cel mai mult comunitatea locală.

Cristian Gălescu, viceprimar Lugoj: “Bugetul primăriei va fi afectat pentru că ei erau un contribuabil care plăteau taxe şi impozite în fiecare an, erau un contribuabil serios.”

În Lugoj, rata şomajului este relativ mică, de 0,6%, aşa că angajaţii rămaşi fără serviciu se vor reorienta către celelalte fabrici din oraş.

În urmă cu o lună, şi compania Nestle a anunţat că pleacă din Timişoara unde are o fabrică. În urma rămân 400 de şomeri.

Comunicat de presă Nestle: “Explorăm toate căile posibile, de la asistență în găsirea de noi locuri de muncă sau în dobândirea abilitaţilor necesare în procesul de reangajare şi până la organizarea unor târguri de locuri de muncă în incinta fabricii. Angajaţii care vor fi disponibilizaţi vor beneficia de salarii compensatorii în funcţie de vechimea lor în companie.”

Pavel Kasai, inspector-șef ITM Timiş: “Am pus această întrebare firească. De ce sunt disponibilizaţi aceşti oameni? Răspunsul a fost următorul: costurile de producţie au crescut foarte mult ceea ce nu le permite, nu se încadrează în nişte costuri de producţie. Ei sunt într-o reorganizare, nu se ştie ce vor face în continuare.”

Şi în Curtici, judeţul Arad, o companie cu 1.000 de angajaţi, care confecţionează haine pentru branduri de renume, a decis să îşi închidă activitatea.

Ioan Ban, primarul oraşului Curtici: “Pentru bugetul oraşului Curtici plecarea acestei societăţi şi nu numai a acestei societăţi este o lovitură foarte grea. Şi sunt zvonuri că până la sfârşitul anului să mai pierdem câteva sute de angajaţi din cauza închiderii altei societăţi.”

Specialiştii din mediul economic atrag atenţia că aceste plecări vor avea un impact uriaş asupra bugetului fiecărei comunităţi.

Dacian Palladi, consultant economic: “Undeva, ceva scârţâie. Un motiv ar fi, spre exemplu, nivelul forţei de muncă, salarizarea forţei de muncă, modificările fiscale care au făcut ca aceasta să fie din ce în ce mai costisitoare şi, probabil, nepotrivită, deja. Întrebarea este: suntem noi plasaţi inteligent în competitivitatea regională, naţională şi internaţională?”

La sfârşitul anului trecut, rata şomajului în România a fost de 3,8%.