100 de ani de la nasterea lui Alan Turing, savantul care a descifrat codurile naziste si care a vrut “sa construiasca un creier”. Povestea fabuloasa a parintelui informaticii
Comunitatea stiintifica internationala sarbatoreste, sambata, centenarul nasterii parintelui informaticii moderne, britanicul Alan Turing, savantul care a reusit, printre altele, sa descifreze codurile secrete naziste in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial.
Google si-a modificat logoul pentru a-l omagia pe savantul britanic Alan Turing. Noul logo este o reprezentare a "dispozitivului Turing", un sistem care a stat la baza informaticii moderne. Acest dispozitiv citea o serie de cifre "unu" si "zero" de pe o banda, care descria sarcina ce trebuia indeplinita, scrie Mediafax.
Sambata, cand se implinesc 100 de ani de la nasterea savantului, considerat un Einstein al matematicii, dar care a fost persecutat in timpul vietii pentru ca a fost homosexual.
"Alan Turing este, fara indoiala, singura persoana care a avut contributii majore, ce au schimbat fata lumii, in cele mai fine trei tipuri de inteligenta: umana, artificiala si militara", afirmau editorii revistei Nature intr-un editorial recent.
Alan Turing a decedat la varsta de 41 de ani, pe 7 iunie 1954, prin otravire cu cianura, dupa ce a fost condamnat, in 1952, pentru "ultraj adus bunelor moravuri", din cauza homosexualitatii sale, pe atunci ilegala in Marea Britanie, si constrans la castrare chimica.
Nu putine sunt vocile care afirma ca renumitul savant, celebru pentru excentricitatea sa, s-a sinucis mancand un mar otravit cu cianura. Aceasta ipoteza nu a putut fi dovedita niciodata in mod oficial.
Alan Turing a pus fundamentele informaticii moderne, a definit criteriile inteligentei artificiale si a descifrat codurile folosite de armata germana, fapt care, potrivit multor istorici, ar fi salvat vietile a milioane de oameni, prin scurtarea duratei razboiului, si a fost foarte aproape de a rezolva o enigma biologica care ii pasioneaza si in zilele noastre pe oamenii de stiinta.
In 1936, Alan Turing, care anuntase ca vrea sa "construiasca un creier", a publicat un articol in care a descris "masina universala Turing". El a fost astfel primul om de stiinta care dorea sa creeze programe pentru o masina, sub forma unor date, care ii permiteau acesteia sa indeplineasca mai multe sarcini in acelasi timp, asa cum o fac computerele din zilele noastre.
Atunci cand masina lui a fost construita efectiv de alti savanti in 1950, prima versiune a modelului Automatic Computing Engine (ACE) creat de Turing era cel mai rapid calculator din lume.
Pentru marele public, cea mai mare reusita a lui Turing ramane intr-adevar "spargerea" codurilor folosite de masina Enigma, utilizata de submarinele germane din Atlanticul de Nord pentru a comunica intre ele. Anumiti istorici considera ca aceasta realizare de geniu a grabit caderea lui Adolf Hitler, care altfel ar mai fi rezistat la putere inca un an sau doi.
Dupa Al Doilea Razboi Mondial, Turing a explorat domeniul inteligentei artificiale, definindu-i criteriile logice, aflate inca in vigoare si in zilele noastre, concepand celebrul "test Turing", care se bazeaza pe capacitatea unei masini de a sustine o conversatie. Altfel zis, un computer este cu adevarat inteligent doar atunci cand oamenii nu vor mai putea sa faca diferenta intre raspunsurile oferite de masina si cele oferite de o fiinta umana.
Pasionat de biologie, Turing si-a folosit talentele sale de matematician si in domeniul morfogenezei, incercand sa descifreze motivul pentru care animalele si plantele dezvolta anumite modele in ceea ce priveste forma sau culoarea - precum dungile zebrelor sau petele vacilor de lapte -, teorii care ii preocupa inca si in zilele noastre pe oamenii de stiinta.
Pe acelasi subiect: