"BNS a luat act de soluţiile propuse de organizaţiile de pensionari din România pentru a creşte veniturile bugetului asigurărilor sociale astfel încât să fie posibilă majorarea pensiilor cu 40%, începând din septembrie 2020. Am atras atenţia, atât în 2017 (când puterea politică de la vremea respectivă a adoptat actul normativ prin care întreaga sarcină a finanţării sistemului de pensii a fost transferată salariatului), cât şi în 2019 (atunci când a fost adoptată noua lege a pensiilor), asupra faptului că aceste măsuri hazardate şi insuficient fundamentate nu fac decât să stârnească o categorie socială împotriva unei alte categorii sociale. Cele două decizii politice luate în 2017 şi 2019 ne-au adus azi în situaţia în care creşterea veniturilor din pensii se propune a fi realizată prin diminuarea veniturilor nete ale salariaţilor", informează BNS, într-un comunicat remis presei.

Potrivit sursei citate, organizaţiile de pensionari au fost singurele structuri ale societăţii civile implicate în elaborarea unei legi care a fost promovată şi adoptată fără evaluarea impactului bugetar. Mai mult, BNS arată că nevoia de resurse care să acopere creşterea pensiilor nu se rezumă doar la un singur an.

"Am atras atunci atenţia că un salt al pensiilor atât de mare, într-un singur an, este nesustenabil, în mod intenţionat o astfel de creştere a fost plasată într-un an electoral. Înţelegem necesitatea creşterii pensiilor, susţinem o astfel de măsură, însă abordarea trebuie să fie una sustenabilă şi suportată în mod echitabil la nivelul întregii societăţi. Nevoia de resurse pentru creşterea pensiilor nu se rezumă la nivelul unui singur an, o dată crescute pensiile acestea au nevoie de finanţare suficientă şi în anii ulteriori. Soluţii pompieristice care să "cârpească" pe termen scurt o situaţie problematică pe termen lung nu sunt funcţionale în acest caz, în special în contextul în care populaţia României îmbătrâneşte iar populaţia tânără alege tot mai des să migreze în afara ţării, crescând astfel povara susţinerii sistemului de securitate sociale pentru salariaţii rămaşi în piaţa muncii naţională", se precizează în comunicat.

Pandemia a arătat cât de vulnerabile pot fi unele categorii sociale în situaţii de risc neacoperite de sistemul de securitate socială, indiferent că este vorba despre lucrători aflaţi în altă formă de ocupare decât cea de angajat sau despre forţa de muncă activă ce lucrează sezonier sau nu în afara ţării, fără nici un fel de asigurare socială, subliniază organizaţia sindicală.

În ceea ce priveşte măsurile propuse de organizaţiile pensionarilor pentru creşterea pensiilor din septembrie, BNS arată că reintroducerea plăţii contribuţiilor sociale pentru contractele part-time la nivelul salariului minim nu rezolvă nici pe departe problema. Potrivit sindicaliștilor, în 2018, când s-a aplicat această măsură, bugetul asigurărilor sociale a închis anul cu un excedent de doar 240,5 milioane de lei (cu o subvenţie asigurată de la bugetul de stat de 4,7 miliarde de lei), insuficient pentru a susţine măsura de creştere a pensiilor cu 40%, mai ales că ulterior anului 2018 pensiile au mai crescut o dată în 2019.

"Măsura propusă de organizaţiile pensionarilor înseamnă în fapt o suprataxare a contractelor de muncă part-time, plecând de la premisa că toţi cei ce lucrează în baza unui astfel de contract sunt în fapt infractori ce fraudează sistemul fiscal", subliniază BNS.

Mai mult, creşterea subvenţiei alocate de la bugetul de stat pentru a acoperi deficitul bugetului de asigurări sociale este o soluţie deja utilizată în mod excesiv. La 30 iunie 2020, subvenţia transferată de la bugetul de stat la bugetul de asigurări sociale a fost de 9,5 miliarde de lei, însemnând 0,87% din PIB şi respectiv 22,6% din totalul veniturilor bugetului asigurărilor sociale. Pentru a asigura resursele necesare creşterii pensiilor cu 40% subvenţia acordată ar trebui să crească în 2021 la aproximativ 2% din PIB, adică circa 6% din veniturile întregului buget public consolidat estimat pentru anul 2021, urmând ca cel puţin acelaşi nivel de subvenţie să fie alocat pe termen lung.

În ceea ce priveşte propunerea de prorogare a aplicării Legii 411/2004 pentru anii 2020 şi 2021 (transferul contribuţiilor la pilonul II de pensii) această măsură nu ajută sistemul public de pensii decât pe termen scurt şi este de natură să afecteze interesele salariaţilor ce contribuie la aceste fonduri, se mai arată în comunicat.

"Suplimentarea resurselor bugetului asigurărilor sociale cu 5 miliarde de lei, prin reducerea muncii la negru, considerăm că este o utopie cel puţin pentru următorii ani. Pentru a obţine 5 miliarde la bugetul asigurărilor sociale ar însemna ieşirea din zona informală a aproximativ 300 mii de locuri de muncă, cu un salariu egal cu salariul mediu brut pe economie, sau aproximativ 600 mii de locuri de muncă plătite cu salariul minim. Din punctul nostru de vedere ar trebui ca reprezentanţii tuturor părţilor implicate să găsească o cale de dialog, astfel încât să se identifice soluţii pentru un grafic rezonabil de creştere a pensiilor, fără însă ca această creştere să se translateze direct într-o reducere a veniturilor nete ale salariaţilor. Este important ca acest demers să fie de această dată unul transparent, bazat pe evaluări judicioase şi totodată construit plecând de la principiul unei asumări in comun a costurilor de finanţare a sistemului de securitate socială. Având in vedere cele de mai sus, BNS respinge ferm orice intenţie de creştere a poverii fiscale asupra veniturilor din muncă obţinute de salariaţi", se mai arată în comunicatul citat.