"Ecartul care s-a făcut în sistemul de salarizare între piaţa muncii bugetare şi cea din sistemul economic va crea mari probleme pentru viitor. Este în prezent de 800 de lei pe salarii medii nete, iar pe viitor se estimează, până în 2020, să crească la 1.200 de lei. 1200 de lei pe cursul actual înseamnă 300 euro aproape între cele două salarii nete. Ceea ce va crea o presiune nu atât de convertire către sectorul bugetar, ci o presiune de plecare, pentru că nu îşi pot regăsi un viitor decent pentru familiile lor cei din sectorul economic. Această presiune, dacă nu va fi rezolvată, va crea mari disfuncţionalităţi, iar ideea de a aduce din exterior nu va face decât să pună o altă bilă neagră pe România, pentru că vom crea surse suplimentare de dumping social pe piaţa muncii", a afirmat Hossu, citat de Agerpres.

Citește și: Efectul trecerii contribuțiilor de la angajator la angajat: salariile în privat au scăzut cu 13%

El a subliniat că în evoluţia pozitivă a fiecărei ţări capitalul uman este determinat şi a atras atenţia că, potrivit Eurostat, România este în top din punctul de vedere al sărăciei active.

"Capitalul uman este determinat în evoluţia pozitivă care ar trebui să existe în orice ţară. Vorbim de 10.000 de dolari ca şi PIB, ca şi distribuţie. Problema de fond este că indicatorul nu reflectă de fapt realităţile noastre. Avem profesori universitari de statistică şi spun: dacă eu mănânc două fripturi, pe medie fiecare am mâncat o friptură. Cam aşa se întâmplă şi cu distribuţia creşterii economice în masa cetăţenilor români şi acest lucru îl vedem şi statistic. De exemplu la Eurostat spune că suntem în top din punct de vedere al sărăciei active, deci al persoanelor active care în acelaşi timp sunt sărace pe standard. Nu avem indicatori corecţi care să motiveze corect şi determinant factorul politic şi, în acelaşi timp, să motiveze şi cetăţeanul asupra stabilităţii şi bunei direcţii de dezvoltare. Nu avem de exemplu indicatorul de evoluţie şi bună distribuţie. Nu PIB pe cap de locuitor, ci coşul minim. Avem o relaţie legată între coşul minim şi o bună recompensă legată de structura respectivă? Noi vă spunem că nu. (..) Avem în structura decidenţilor politici această sămânţă de a fi uşor populişti şi a minţi prin date statistice umflate", a explicat liderul de sindicat.

Potrivit acestuia, în România există politici anormale şi nu se discută cu partenerii sociali.

"Problema care se pune este că avem politici anormale. Pe de o parte, nu se discută cu partenerii sociali. Avem din punct de vedere legislativ Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social. Niciun partener nu a fost convocat pentru acest dialog, care ar trebui să se facă cel puţin o dată pe trimestru. Terminam şi trimestrul doi şi nu s-a făcut nimic din temele majore, precum politica fiscală, politica de dezvoltare, politica de ocupare (...) Din contră, avem legi contrare care persistă în continuare, faptul că numai la presiunea publică s-a introdus noţiunea de muncă nedeclarată, care nu înseamnă numai munca neagră ci înseamnă şi munca la gri. Avem 14,6% din PIB-ul naţional evaziune fiscală pe piaţa muncii, lucru care ar trebui să preocupe şi decidenţii şi actorii sociali.(...) Sunt nenumărate sectoare, plecând de la taximetrie, politici legate de securitate, diferite firme de pază care sunt în România şi care sunt o nebunie, discutăm de 100.000-150.000 de salariaţi în fiecare din aceste sectoare care într-o formă sau alta sunt o sursă majoră de evaziune fiscală şi de pervertire mentală a cetăţeanului. În loc să fie un cetăţean corect, conştient că este contribuabil, nu încearcă decât într-o formă sau alta să facă evaziune pentru că altfel nu ar supravieţui de la o zi la alta", a afirmat Hossu.

El a subliniat că se discută despre ocupare, dar legislaţia este contrară, atâta timp cât la contractile cu timp parţial trebuie plătite contribuţii de asigurări sociale la nivelul salariului minim, chiar dacă o persoană lucrează doar două ore din diferite motive.

"Cu cât trebui să-l plătesc să-şi achite cei 655 de lei contribuţii de asigurări sociale la nivelul salariului minim pe economie? Sunt lucruri contrare care continuă şi accentuează sistemul birocratic", a mai spus preşedintele CNS Cartel Alfa.