In plus, patronii considera ca varianta in care va exista un salariu minim in sistemul privat si o alta valoare - mai mare, pentru salariul minim in sistemul bugetar va genera o migrare a fortei de munca spre stat, iar domeniul privat nu va mai fi atractiv.

”Toate cele trei variante sunt proaste, una mai proasta ca cealalta. Cum poti sa ai doua salarii minime? Oricine a invatat putina scoala stie ca ai un singur minim, nu doua”, a declarat marti presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), Liviu Rogojinaru, citat de News.ro.

In prezent, valoarea salariului minim garantat in plata la nivel national este de 1.450 lei/luna, atat la stat cat si in mediul privat. Potrivit unei variante a proiectului de lege privind salarizarea bugetarilor, din 2018 ar trebui sa existe doua salarii minime pe economie, respectiv 1.750 lei pentru sistemul bugetar si 1.550 lei/luna pentru sistemul privat.

O alta varianta B indica un salariu minim de 1.550 lei/luna atat pentru sistemul privat, cat si pentru cel bugetar, in timp ce varianta a treia propune un salariu minim de 1.650 lei/luna, atat pentru sistemul privat, cat si pentru cel bugetar.

Rogojinaru afirma ca CNIPMMR nu este de acord cu niciuna din cele trei variante. ”Sunt multe lucruri stabilite arbitrar, nu reusesc sa rezolve problemele reale ale Romaniei. Acum in Romania numai cine nu vrea nu munceste”, afirma Rogojinaru.

In opinia oficialilor CNIPMMR, cresterile nu pot fi aplicate in lipsa unei analize a impactului asupra IMM-urilor. In plus, varianta in care vor exista doua salarii minime reprezinta varianta cu cel mai mare impact negativ.

”Acest sistem cu doua salarii minime la nivel national, cel din sectorul bugetar mai mare decat cel din sistemul privat, va determina o crestere a numarului de angajati in sistemul public, in timp ce intreprinzatorii privati vor resimti lipsa fortei de munca”, afirma oficialii CNIPMMR.

In primul trimestru al anului 2016, salariul minim a fost cu 80% mai mare decat in anul 2010, in timp ce productivitatea muncii a fost cu doar 26% mai mare comparativ cu anul 2010.

Comisia Europeana mentioneaza in cadrul Raportului de tara al Romaniei, 2017, ca “majorarile salariului minim continua sa fie adoptate fara aplicarea unor criterii obiective", iar majorarile ad-hoc ale salariului minim au sporit semnificativ ponderea lucratorilor care sunt remunerati cu salariul minim si au condus la o concentrare puternica in partea inferioara a distributiei salariilor (Comisia Europeana, 2016)". De asemenea, se mentioneaza ca au fost inregistrate progrese “limitate in ceea ce priveste stabilirea salariului minim.”