La nivelul fiecărei gospodării din România, venitul total mediu lunar a fost de 2.068 lei pe persoană, iar cheltuiala medie totală s-a ridicat la 1.733 lei/persoană.

În mediul urban, veniturile medii lunare pe persoană au fost de 2.508,89 lei, iar în mediul rural de 1.551,56 de lei.

Potrivit INS, veniturile băneşti au fost, în medie, de 4.961 lei lunar pe gospodărie (1.934 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 341 lei lunar pe gospodărie (133 lei pe persoană). În mediul urban, veniturile băneşti au reprezentat 96,3% din veniturile totale, iar în mediul rural 88,4%.

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (68,9% din veniturile totale ale gospodăriilor).

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (18,9%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,1%), veniturile din agricultură (1,9%), cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (1,1%), precum şi veniturile în natură (6,4%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (5,3%).

Potrivit INS, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii a fost de 2,4% la nivel urban şi de 10,9% din veniturile totale la nivel rural.


Cei mai mulți bani se duc pe mâncare și taxe la stat

INS precizează că mediul de rezidenţă influenţează diferenţele de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor dintre mediul urban şi mediul rural.

De asemenea, principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt: consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).

Cheltuielile pentru investiţii destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,7%).

INS precizează că mediul de rezidenţă determină unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut în trimestrul III 2020, în medie, 33,5% din consumul gospodăriilor.

Pe locul II în structura cheltuielilor se află cele cu locuinţa, apa, electricitatea, gaze şi alţi combustibili, respectiv 14,6%, iar băuturile alcoolice şi tutunul, cu 8,6%, pe locul trei.