"Noi vom avea o ordonanta de corectie adusa la salarizarea personalului din zona bugetara. Prin urmare, sporurile si indemnizatiile si orice masura specifica oricarei familii ocupationale vor ramane asa cum sunt ele in momentul actual. (...) Nu este vorba de inghetare. Sporturile si indemnizatiile au mersul lor. Noi ce incercam sa facem acum este sa ne concentram pe salariile de baza", a explicat ministrul Muncii, citat de Agerpres.

Acesta a adaugat ca de cresteri salariale ar putea beneficia intre 300.000 si 500.000 de bugetari.

Anterior, Dragos Pislaru afirma, la un post de televiziune, ca nu va fi discutat un nou proiect de ordonanta privind salarizarea in sistemul bugetar in sedinta Consiliului National Tripartit (CNT), ci doar "niste principii", iar, ulterior, vor incepe discutiile "cot la cot" cu reprezentantii tehnici ai Guvernului si partenerilor sociali.

"Noi enuntam astazi in Consiliul National Tripartit niste principii, iar de luni, de la ora 9,00, ii invitam pe partenerii sociali sa discutam pe ele, sa lucram cot la cot. Nu mai lucram noi odata, dupa care verifica Finantele si dupa aceea sindicatele isi dau cu parerea. Important este sa ajungem astazi la un consens in CNT, sa ne asezam la masa pe o noua logica de lucru, pentru ca eu vreau sa am expertiza tehnica a partenerilor sociali langa mine la masa. In aceasta sesiune a CNT nu discutam de proiecte. Am vazut ca au iesit pe surse niste informatii, dar noi astazi, repet, discutam o nota de principii legate de continutul potential al Ordonantei si, respectiv, de procesul de derulare si de calendar. Vreau sa va spun ca indiferent de ceea ce gandesc eu sau orice alt membru al Guvernului, deciziile se vor lua consensual in cadrul CNT", a declarat ministrul Muncii, citat de Agerpres.

Acesta a subliniat ca in momentul de fata nu exista un proiect de Ordonanta pe masa, discutiile fiind acum doar la nivelul de a restabili increderea cu partenerii sociali.

"Asta este foarte important. Nu s-a lucrat la proiectul de Ordonanta. Noi acum suntem la nivelul de a crea incredere intre Guvern si partenerii sociali. Nu exista ceva care noi sa facem in ascuns de acum incolo. Este o chestiune de stabilire a principiilor. (...) ceea ce ati obtinut pe surse reprezinta doar o fractiune din documentul care de fapt se discuta azi la CNT cu blocarea indemnizatiilor. Ele tin de posibilitatea de alocare si distribuire echitabila a banilor pe familiile ocupationale. Acest blocaj este o chestiune care se intampla, noi acum nu blocam nimic", a explicat Pislaru.

Potrivit sursei citate, prin noul proiect se incearca o ajustare in primul rand pe salariile mici, pe baza, si ulterior, treptat, pentru celelalte salarii, respectiv medii si mari.

"Intentia initiala a fost ca sa incerc sa ma apropii de o grila echitabila miscand toata grila de jos pana sus. Ce reuseam noi sa facem cu 2 miliarde de lei in 2016 si 2017 era sa miscam pe ici pe colo cate ceva, dar pe urma observam ca erau salarii foarte mari care se ajustau destul de semnificativ, iar salariile mici cresteau intre 5 si 10%. Noi am spus atunci ca in loc sa facem astfel, adica sa miscam toata grila si sa am salarii de peste 10.000 de lei care sa creasca, am zis hai sa ne concentram in Ordonanta aceasta pe baza. Sa crestem mai intai salariile celor care au intr-adevar salariile cele mai mici din sistem, intre 1.250 si 2.000 si ceva, urmand ca prin proiectul de lege pe care il vom lansa in dezbatere si il vom propune spre adoptare Parlamentului sa facem echitate in sistem si pentru cei care sunt deasupra acestei baze. In loc sa misc toata grila, gradual, in 4-5 ani de zile, incep cu baza si pe urma cu salariile medii, iar la sfarsit cu salariile inalte. Asta este logica pe care o propunem in dezbaterea din CNT, pe principiul solidaritatii si al unei minime decente in administratia publica si a ideii ca debutantii sa fie motivati sa intre in sistem. Cred ca aceste principii merita luate in considerare si sunt sanatoase", a subliniat seful de la Munca.

Acesta a explicat ca prin introducerea acestui sistem nu inseamna ca ii considera mai importanti profesional pe cei care au salariile mai mici, decat pe cei cu salariile mai mari, insa "in acest moment este nevoie de decenta".

Acesta a recunoscut ca Sanatatea si Educatie sunt domeniile cel mai afectate pentru ca sunt foarte multe salarii sub 2.000 - 2.300 de lei si evident ca vor fi luate in considerare in noul proiect, iar efortul bugetar va fi similar cu cel inclus in proiectul precedent de 2 miliarde de lei.