Cele sapte regiuni au, in medie, 2,5 milioane de locuitori. Numele propuse sunt o combinatie de denumiri istorice si geografice: Moldova de Nord, Transilvania de Nord-Vest, Transilvania Centrala, Banat-Vest, Oltenia, Muntenia-Sud si regiunea Dunarea de Jos. Noutatea este ca actuala regiune de dezvoltare Bucuresti-Ilfov va fi cuprinsa in Muntenia-Sud, care va avea o populatie de 5 milioane de oameni.

"Pastram acesti sapte Poli de crestere, cu bani dedicati pentru ei. Toate resedintele de judet vor fi categorisite ca poli de dezvoltare, celelalte orase si municipii din regiune vor fi definite ca si centre de dezvoltare zonala, iar comunele vor fi stimulate prin programe sa se asocieze", a explicat ministrul Dezvoltarii Regionale Liviu Dragnea.

In acest moment, Brasovul a castigat lupta cu Sibiul. "Te uiti sa vezi unde a plecat populatia sa lucreze, unde merge pentru casatorie, unde merge pentru cumparaturi in asa fel incat sa poti desena niste regiuni cu potential de functionare foarte mare", sustine prof. Dumitru Sandu, seful grupului academic pentru regionalizare.

Pastrarea actualelor resedinte de regiune inseamna, de fapt, pastrarea structurilor de absorbtie existente de 15 ani incoace, pentru ca infiintarea unora noi, in alte orase, ar presupune reacreditarea mecanismelor din partea Comisiei Europene.

"Am stabilit un numar de 9-10 obiective obligatorii care trebuie sa se regaseasca in fiecare sat: alimentare cu apa, canalizare, drumurile asfaltate, scoala modernizata, biserica modernizata, farmacie, dispensar", adauga Liviu Dragnea.

Pana nu rezolva aceste probleme, primarii nu vor mai putea folosi banii publici pentru proiecte fanteziste sau inutile, ca patinoare, stadioane in panta sau bazine de inot.

Prima dezbatere a proiectului va avea loc peste o saptamana, la Iasi, urmata de alte 11 discutii in tara. Pe site-ul Stirileprotv.ro puteti vedea integral interviurile in care Liviu Dragnea si profesorul Dumitru Sandu vorbesc despre avantajele si riscurile impartirii tarii in regiuni.