Plenul Senatului a aprobat legea salarizarii fara a admite niciunul dintre amendamentele respinse de Comisia de munca saptamana trecuta, scrie News.ro.

Presedintele Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene din Romania (UNCJR), Marian Oprisan, considera ca ar fi corect ca un presedinte de Consiliu Judetean sau un primar de muncipiu resedinta de judet sa castige 15.000 de lei pe luna net, el afirmand marti, la Parlament, ca suma prevazuta in proiectul Legii salarizarii este mica in raport cu responsabilitatile avute.

”Cel mai corect ar fi ca un presedinte de Consiliu Judetean sau un primar de muncipiu resedinta de judet sa castige 15.000 de lei pe luna net”, a declarat Marian Oprisan la Adunarea Generala a Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene din Romania.

El a precizat ca suma prevazuta in proiectul Legii salarizarii pentru acestia este mica in raport cu responsabilitatile avute.

”Noi, presedintii de Consilii Judetene, nu putem sa nu apreciem eforturile Guvernului de a trece prin Parlament Legea salarizarii. Este pentru prima oara cand un Guvern abordeaza cu curaj aceasta situatie, pentru ca in Romania trebuiau pusi oamenii fiecare la locul lui si retribuiti in functie de ceea ce stiu sa faca. Cat de mare sau cat de mic este salariul acum al unui primar sau al unui presedinte de Consiliu Judetean, va spun ca in raport cu responsabilitatile pe care le are un presedinte de Consiliu Judetean sau primar, chiar si suma prevazuta in proiectul de lege privind salarizarea, dupa parerea mea, este mica. Dar este un inceput si eu sunt convins ca, daca din punct de vedere economic Romania merge in directia dorita (...), atunci si salariile vor fi unele bune”, a explicat Oprisan.

Potrivit proiectului Legii salarizarii votat de Senat, salariul brut al unui presedinte de Consiliu Judetean urmeaza sa fie de 13.050 lei, adica aproximativ 10.000 lei net.

Luni, in cadrul dezbaterilor generale, opozitia a criticat actul normativ, despre care a spus ca introduce o serie de inechitati intre salariatii bugetari, sustinand ca va duce chiar la o scadere a veniturilor acestora.

”Este legea salarizarii arbitrare, nu putem vorbi despre o salarizare unitara (...) E arbitrara pentru ca nu am inteles de ce primarii si viceprimarii de orase au nevoie de un supliment fata de grila initiala, iar cei care au proiecte pe fonduri europene au nevoie de 25% in plus”, a declarat senatoare USR Florina Presada.

"Initiatorii nu au oferit un impact bugetar (...) Nu vad de ce atata graba, in afara de faptul ca urmeaza o campanie electorala, pe 11 iunie sunt alegeri, si e nevoie de inca o lege trecuta doar pentru ochii electoratului", a spus si senatorul PNL Florin Citu.

"Sunt anumite prevederi care genereaza discriminari (...) Daca vrem sa dam o lege buna in materia salarizarii ar fi trebuit sa putem vota o lege bine negociata, transparenta, in care sindicatele, factorii responsabili, sa fi putut sa isi fi spus pe deplin punctul de vedere", a declarat la randul sau senatorul PMP Dorin Badulescu.

In replica, senatorii majoritatii au sustinut ca Legea salarizarii va elimina inechitatile din sistemul public.

"Era nevoie de o lege a salarizarii, este evident pentru toata lumea. Legea 284/2010 a fost aplicata neunitar si a avut o serie intreaga de ambiguitati si disfunctionalitati (...) Aceasta este o lege-cadru, lege unitara prin prisma faptului ca trateaza unitar toate cele noua familii ocupationale. Pe de alta parte, constat ca se pleaca de la rationamentul drobului de sare. Dar daca se intampla ceva? Daca mergem pe acest rationament o sa constatam ca nu vom avea, in continuare, o lege a salarizarii, ca vom avea haos in ceea ce priveste plata bugetarilor, ca nu vom stimula in niciun fel performanta, ca nu vom reusi sa punem la punct toate disfunctionalitatile”, a declarat senatorul PSD Ion Rotaru, presedintele Comisiei de munca.

"Din pacate, o lege perfecta a salarizarii personalului din fonduri publice mai mult ca sigur nu poate exista nici in Romania, nici in state veste europene sau oriunde priviti in lume, pentru ca evident ca toate acele solicitari pe anumite domenii de activitate nu pot fi toate laolalta sustinute intr-un anumit context. Important este pentru noi, grupul parlamentar UDMR, ca anumite principii sa fie aplicate. Si aceste principii, in proiectul de lege, unele dintre ele se regasesc, si speram ca se vor regasi in continuare si in aplicarea legii. Acel principiu al faptului ca niciun functionar public sau niciun functionar contractual sa nu aiba un salariu mai mare decat conducatorul institutiei. Este o situatie care s-a perpetuat de-a lungul anilor si care trebuie sa ia sfarsit cu aprobarea acestui proiect de lege”, a spus, la randul sau, senatorul UDMR Cseke Attila.

Senatorii din Comisia de munca au adoptat, joia trecuta, raportul asupra proiectului legii salarizarii, dupa trei zile de dezbateri si mai bine de 25 de ore petrecute in sedinta.

Fata de forma depusa de PSD in Parlament, raportul Comisiei contine unele modificari, in principal privind cresteri salariale. Astfel, a fost adoptat un amendament propus de PNL si UDMR prin care au fost majorate cu 1.450 lei fata de proiect (o unitate de coeficient) indemnizatiile tuturor primarilor si viceprimarilor de orase din Romania, mai putin pe cele ale primarului si viceprimarilor generali al Capitalei si cele ale presedintilor si vicepresedintilor de Consilii Judetene.

Au fost majorate cu 15% incepand cu 1 ianuarie 2018 si salariile angajatilor din serviciile deconcentrate aflate in subordinea Ministerului Mediului, cu 10% cele ale personalului de specialitate al Consiliului Legislativ si cu 15% salariile angajatilor Agentiei Nationale de Integritate care lucreaza cu informatii clasificate.

Salarii mai mari vor avea si angajatii ANAF, parlamentarii afirmand ca in proiectul initial a existat o "eroare materiala", pentru ca acesti bugetari nu erau introdusi in grila de salarizare a administratiei publice centrale. Amendamentul adoptat inseamna o majorare cu aproximativ 3.000 de lei pentru functiile de conducere si intre 100 de lei si 1.800 de lei pentru functiile de executie. Majorarile au venit dupa o serie de proteste ale angajatilor ANAF.

O alta modificare se refera la sporul de 15% pentru persoanele cu handicap, care va fi acordat tuturor categoriilor.

In Comisia de munca a Senatului au fost adoptat si mai multe amendamente de majorare a salariilor din familia ocupationala de functii bugetare ”invatamant”, astfel incat un director general administrativ al universitatii va avea un salariu cuprins intre 11.003 si 14.477 lei, la fel ca decanul, iar secretarul sef al universitatii va avea salariu de pro-decan, cuprins intre 10.037 si 12.459 lei.

De asemenea, Comisia de munca a Senatului a introdus o noua functie, aceea de administrator sef facultate, care va avea, in 2022, un salariu cuprins intre 6.580 si 7.546 lei.

Au fost adoptate modificari si pentru personalul din Aparare. Un amendament votat spune ca, in caz de deces al unui militar sau politist, urmasii sa primeasca echivalentul a 12 salarii sau solde ale celui decedat, indiferent de vechimea in munca a respectivului. In prezent, urmasii celor care au peste 25 de ani vechime, primesc un ajutor cuprins intre 15 si 20 de solde.

La propunerea ministrului Muncii, Olguta Vasilescu, Comisia a eliminat si articolul din legea salarizarii care prevedea suspendarea, pana in 2019, a actualizarii pensiilor speciale in functie de majorarea salariilor, astfel incat masura va ramane in vigoare.

Dupa votul din Senat, proiectul va ajunge, pentru votul final, in Camera Deputatilor, care este for decizional. Guvernul doreste intrarea in vigoare a legii salarizarii la 1 iulie.