Afaceri in Valea Jiului, vila in America

Gruparea ar fi sechestrat, batut si rapit zeci de persoane care au imprumutat bani de la ei. Victimele erau obligate sa dea inapoi si de 20 de ori suma imprumutata, altfel isi pierdeau casele si firmele. In Petrosani oamenii sa tem sa vorbeasca despre Simota si apropiatii sai. Simota mai e cercetat in prezent si pentru fraude economice, pe langa dosarul de camatarie.

Omul de afaceri mai controleaza 2 firme care au contractat lucrari de constructii in mai toate orasele din zona, dar si active care odata apartineau de companiile miniere. A scris in declaratia de avere, ca detine o casa in Aspen (SUA) si un apartament la Cannes.

Simota a bagat una dintre firmele de constructii din Valea Jiului in insolventa. Politistii il cerceteaza ca dupa deschiderea procedurii, a scos din banci sume mari de bani sub forma de prime de mii de lei pentru multi dintre angajatii sai, culmea, cei pe care nu ii platea cu lunile. Primele si salariile erau singura portita legala de a scoate sume din fondurile societatii.

Sclavie si santaj

Unul dintre cei audiati la politie este Stefan Slovenschi, fost miner: "Mergi pe increderea patronului, ca iti dau salariul atat. Ai lucrat o luna de zile, nu ai primit salariul. Acum ca sa pleci de la locul de munca nu iti convine, pentru ca ai lucrat o luna, dar nu ai primit salariul. Mai merg o luna, pentru ca poate in urmatoarea, se compenseaza!"

Stefan Slovenschi sta in cartierul saracacios Aeroport. Fost miner, disponibilizat de 10 ani, traieste din ajutorul social si rar gaseste de lucru cu ziua. In rest pierde vremea la taclale cu ceilalti vecini, aflati in aceeasi situatie. Spune ca de fapt in Valea Jiului cei mai multi patroni practica un soi de sclavie bazata pe santaj. "Cand m-am disponibilizat eu, s-a spus ca vor face locuri de munca si in schimb au fost numai minciuni."

Liftul de milioane care nu merge la niciun etaj

In timp ce angajatii primeau promisiuni si amanari in loc de salarii, firmele de constructii ale lui Alin Simota castigau contracte foarte profitabile cu Consiliul Judetean, pentru reabilitarea unor cladiri din domeniul sanatatii. Contracte in care fie devizele au fost umflate, fie lucrarile au fost executate doar pe hartie. In ambele cazuri, de castigat au avut doar firmele lui Simota.

De pilda, la Ambulatoriul Spitalului din Deva, platit de autoritatile judetene, firma lui Simota a montat un lift anul trecut doar de decor. Arata bine, dar nu functioneaza pentru ca nu are motor. Iar pentru retelele electrice, in loc sa se faca santuri pe tavane, au fost facute niste masti din rigips in exterior. In loc de 200 de mii de lei, traseul cablurilor a ajuns 900 de mii de lei, prin note de lucrari suplimentare la contractul initial.

Statiunea imaginara platita cu bani reali

Oamenii mai spun ca Alin Simota s-ar fi asociat cu alti doi oameni de afaceri - Gardean si Tamas - pentru a crea un cerc de influenta local, care sa asigure un monopol in Petrosani. La mijloc ar fi fost interese in zona turismului. In 2009, ministrul Turismului Elena Udrea promitea ca in Parang, langa Petrosani, va fi construit, de la zero, cel mai mare domeniu schiabil din Europa de Sud-Est. Un proiect cu telegondola, telescaun si 7 partii, o finantare de aproape 68 de milioane de euro, care sa revigoreze zona.

La 4 ani de la anunt, pe amplasament s-au amenajat doar 2 partii, un mic lac de acumulare pentru tunuri de zapada artificiala, iar la telescaun au fost montati stalpii. Dar valoarea investitiei ar fi urcat la peste 100 de milioane.

Vieti irosite, salarii aruncate

In vreme ce autoritatile arunca cu banii, oamenii fug, alungati de saracie. Hunedoara este judetul care a pierdut cel mai mare numar de locuitori, conform ultimului recensamant. Aproape 100 de mii de oameni, care au plecat catre alte zone din tara. Cartierele din Valea Jiului sunt pline de copii, pentru ca alocatiile lor sunt surse de venit in aceste poluri ale saraciei. Minerii pensionati anticipat nu se aleg cu nimic. Primesc salarii compensatorii dar risipesc repede banii.

Lucica Cosma spune ca barbatul sau a cazut in patima alcoolului cand a plecat de la mina, si in scurt timp si-a pus capat zilelor. Avea datorii uriase la banci, pe care vaduva a trebuit sa le plateasca. Banii pe care ii primise atunci cand a fost pensionata anticipat s-au dus in mai putin de un an.

Redresarea ramane o vorba goala in Valea Jiului. Un ideal ce pare imposibil, in ciuda finantarilor generoase directionate an de an in judet. Cat timp vor exista interese, rea-vointa si nepricepere, oamenii acestor locuri au sperante tot mai mici. Pentru fostii mineri, bunastarea este astazi doar o amintire. Valea Jiului reprezinta inca un capitol la care tara noastra pica examenul corigentei - o menghina a degradarii strange tot mai tare comunitati intregi, condamnate la colaps si izolare.