Potrivut unui studiu realizat de firma de consultanță KPMG, din cele 20 de state membre ale UE și Spațiului Economic European, plus Elveția care au un salariu minim stabilit la nivel național, cel mai mic se câștigă în Bulgaria, respectiv 261 euro.

Vecinii sunt urmați de Lituania (400 euro) și România (416 euro).

La polul opus, cele mai mari salarii minime brute pe economie se plătesc în Luxemburg (1.999 euro), Irlanda (1.834 euro) și Germania (1.818 euro).

În anul 2017, România avea al doilea cel mai mic salariu brut (323 euro), după Bulgaria. Această schimbare de poziție se datorează însă creșterii artificiale a salariului minim brut, ca urmare a transferului contribuțiilor sociale ale angajatorului în sarcina angajatului.

Acest lucru este evidențiat și de faptul că, din punct de vedere al sumelor nete, pentru 2018, România are al doilea cel mai mic salariu net (243 euro), după vecina sa Bulgaria (202 euro), mai arată studiul citat.

În mod surprinzător, țările care au un nivel scăzut al salariului minim (inclusiv România) au cote efective de impozitare mari (peste 40%) pe când țările cu un nivel ridicat al salariului minim (ca Luxemburg, Irlanda sau Marea Britanie) au cote efective de impozitare sub 30%. La calculul cotelor efective de impozitare se iau în considerare cotele de impozit, dar și cotele de contribuții, raportate la valoarea salariului brut.

Astfel, România are a șaptea cea mai mare cotă de impozitare efectivă dintre cotele înregistrate în cele 20 de state membre ale UE, SEE și Elveția care au un salariu minim stabilit la nivel național, respectiv 44%. Minimul și maximul sunt reprezentate de Irlanda, cu o cotă efectivă de impozitare de 15%, și Franța, cu o cotă efectivă de 87%.

Studiul KPMG în România se află la cea de-a treia ediție și arată evoluția salariului minim, dar și a costurilor fiscale aferente, în fiecare dintre statele analizate și este realizat în contextul în care tot mai mulți angajați sunt detașați și lucrează în alte state ale UE decât cele de origine.

"Companiile care doresc să trimită lucrători într-un alt stat membru trebuie să ia în considerare o serie de aspecte. În mod evident, ele trebuie să respecte cerințele privind salariul minim din țara în care lucrează angajatul, dar acest lucru se poate dovedi destul de complicat. În primul rând, nu toate statele membre au un salariu minim la nivel național. În timp ce unele state membre au un salariu minim unic aplicabil tuturor, altele au salarii minime diferite în funcție de sectorului economic de activitate, vârstă sau alți factori. În al doilea rând, ce elemente pot fi considerate ca făcând parte din salariul minim? Fiecare stat membru are propriile reguli și acestea trebuie analizate cu atenție înainte de începerea detașării”, spune Mădălina Racovițan, Partner şi coordonator al departamentului People Services în cadrul KPMG în România.

Potrivit acesteia, legislaţia din țara de origine trebuie, de asemenea, luată în considerare. “De exemplu, în multe cazuri, autoritățile fiscale vor examina cu atenție diurnele și indemnizațiile. Dacă acestea formează o parte semnificativă din remunerația totală, autoritățile fiscale pot decide că acestea sunt, de fapt, salarii și, prin urmare, ar trebui să facă obiectul impozitului pe venit și contribuțiilor sociale. Pe de altă parte, în cazul în care salariul de bază este majorat pe perioada detașării, pentru a îndeplini cerințele privind salariul minim din țara gazdă, acest lucru poate cauza dificultăți atunci când angajatul se întoarce acasă, deoarece reducerea salariului la valoarea inițială ar putea avea implicații din punct de vedere juridic”, a mai precizat Racovițan, într-un comunicat remis presei.

KPMG este o rețea internațională de firme membre care furnizează servicii de audit, consultanță fiscală și consultanță în afaceri în 154 de țări, cu peste 200.000 de angajați în toată lumea. În România și Moldova, KPMG are șase birouri localizate în București, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Timișoara și Chișinău.