Astfel, majorarea salariului minim brut de la 1.450 lei la 1.900 lei reprezintă o creștere de 31,03% față de anul 2017 și este influențată de transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, care reprezintă 22,75%.

”Avem astăzi pe ordinea de zi hotărârea de guvern pe care am prezentat-o într-o primă lectură în urmă cu o lună de zile, privitoare la creşterea salariului minim brut garantat în plată, fără adaosuri şi alte sporuri, la suma de 1.900 de lei, care este corespunzător salariului de 1.550 de lei pe care îl avem în programul de guvernare, plus întoarcerea sarcinii fiscale”, a precizat ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, la începutul şedinţei Guvernului.

Actul normativ prevede că, ”începând cu data de 1 ianuarie 2018, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri, se stabileşte la 1.900 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,666 ore, în medie, pe lună, în anul 2018, reprezentând 11,40 lei/oră”.

Agenţia de evaluare financiară Moody’s avertizează, în raportul anual de țară, că majorarea accelerată a salariilor pune în pericol competitivitatea economică a României şi amplifică deficitul de cont curent.

”Cu toate că România a trecut printr-o consolidare fiscală, politica expansionistă din ultima perioadă a erodat beneficiile aduse de consolidarea care a avut loc după criza financiară mondială. În acelaşi timp, politica macroeconomică prociclică a dus la majorarea rapidă a salariilor, punând în pericol competitivitatea economică şi amplificând deficitul de cont curent”, a afirmat Daniela Re Fraschini, vicepreşedinte adjunct la Moody's şi autoare a raportului.

Moody's se aşteaptă ca stimulii fiscali să contribuie la o creştere economică solidă pe termen mediu, dar este improbabil ca aceasta să fie sustenabilă. PIB-ul real ar trebui să crească cu 6,5% în 2017, urmând ca avansul să încetinească la 5% în 2018.