Practic, din 2021, în urma unui acord convenit deja cu Consiliul UE, vor fi interzise în UE produse precum tacâmurile din plastic de unică folosinţă (furculiţe, cuţite, linguri, beţişoare), farfuriile din plastic de unică folosinţă, paiele din plastic, beţişoarele de urechi din plastic şi beţişoarele din plastic pentru baloane.

De asemenea, vor fi interzise produsele şi recipientele pentru alimente din material plastic oxodegradabil şi recipientele pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, potrivit Agerpres.

Potrivit raportului eurodeputatei belgiene Frederique Ries, din grupul ALDE din PE, statele membre vor trebui să atingă un obiectiv de colectare de 90% pentru sticlele din plastic până în 2029 şi un obiectiv de 25% de conţinut reciclat pentru sticlele de plastic până cel târziu în 2025.

În plus, textul consolidează principiul "poluatorul plăteşte", mai ales pentru tutun, prin introducerea răspunderii extinse a producătorilor. Acest concept se va aplica şi în cazul echipamentelor de pescuit pentru a se asigura că producătorii, nu pescarii, sunt cei care preiau costurile colectării năvoadelor pierdute în ape.

Reglementările prevăd, de asemenea, obligativitatea etichetării cu privire la impactul negativ asupra mediului al aruncării pe stradă a filtrelor de ţigări de plastic, precum şi a paharelor de plastic sau a şerveţelelor umede.

"Aceste reglementări vor reduce impactul negativ asupra mediului cu 22 miliarde de euro - costul estimat al poluării cu plastic în Europa până în 2030. Europa are acum un model legislativ ce trebuie apărat şi promovat la nivel internaţional, având în vedere natura globală a problematicii poluării marine cauzate de plastic. Acest lucru este esenţial pentru planetă', a declarat raportoarea Frederique Ries.

Măsura a fost salutată atât de grupul PPE cât şi de cel al Verzilor din PE.

"Înlocuirea plasticului de unică folosinţă cu alternative inovatoare şi produse reutilizabile va fi nu doar bună pentru planetă, ci şi o oportunitate economică", a declarat Karl-Heinz Florenz, purtător de cuvânt al grupului PPE.

"Europa trebuie să se folosească de această oportunitate şi să conducă în domeniu. Trebuie să fim inovatori şi să facem disponibile noi materiale şi să schimbăm modul în care producem şi consumăm plasticul", a adăugat el, citat într-un comunicat al grupului.

Margete Auken, purtătoare de cuvânt a grupului Verzi/Alianţa Liberă Europeană pentru combaterea poluării cu plastic, a salutat faptul că restul PE, Comisia şi Consiliul au sesizat în sfârşit pericolul reprezentat de plasticul de unică folosinţă.

"Directiva privind interzicerea plasticului de unică folosinţă este doar începutul şi trebuie să fie un catalizator pentru modul în care noi, ca societate, producem mai puţine deşeuri şi suntem mai sustenabili. Dacă nu ne schimbăm atitudinea faţă de producţie şi faţă de deşeuri, atunci speciile noastre vor deveni şi ele de unică folosinţă, la fel ca recipientele de cafea (...) Următorul pas este să ne îndepărtăm de o cultură bazată pe deşeuri", a afirmat Margete Auken, citată într-un comunicat.

Potrivit Comisiei Europene, mai mult de 80% din deşeurile marine sunt din plastic. Produsele vizate de aceasta legislaţie reprezintă 70% din totalul deşeurilor marine. Din cauza vitezei lente de descompunere, plasticul se acumulează în mări, oceane şi pe plajele din UE şi din întreaga lume. Urme de plastic sunt găsite în organismele marine precum broaşte ţestoase, foci, balene şi păsări, dar şi în peşte şi fructe de mare, de aici ajungând în lanţul alimentar uman.