Sunt cateva din prevederile propunerii de contract de asociere dintre statul roman si investitorul canadian. Aparitia documentului a tensionat spiritele intre cei care sunt pro si contra proiectului.

Oaspetii de la Bucuresti au scapat nesifonati din imbranceala, dar fiecare tabara isi sustine in continuare pozitia.

"Sunt miner de 20 de ani, vreau sa am ce pune pe masa copiilor."

Proiectul de la Rosia Montana a fost pus deja de Guvern pe lista investitiilor prioritare, dar va fi modificat.

Guvernul vrea sa mareasca in primul rand cota de participare a statului, de la 19 la 25%, dar si redeventa pe care o va incasa, de la 4 la 6%. Acestea modificari trebuie sa fie aprobate si de Parlament.

"Va incepe orice fel de explorare si exploatare numai in masura in care Parlamentul Romaniei va adopta o lege care sa prevada conditiile de mediu, conditiile de participare a statului roman", a precizat premierul Victor Ponta.

Calculele celor de la Rosia Montana Gold Corporation arata ca, daca aurul se va vinde la un pret de 900 de dolari uncia, compania va incasa 7,5 miliarde de dolari, din care statul va primi 1,8 miliarde.

Acum insa pretul aurului este de 1300 de dolari uncia, ceea ce insemna vanzari de peste 10 miliarde de dolari din care 4 miliarde vor ajunge la stat. O parte din bani vor fi folositi insa pentru proiecte mari de investii.

"Beneficiile care rezulta din redevevente si din alte lucruri care tin de aceasta posibila speciala intra intr-un fond special, nu intra la buget, ci intra intr-un fond special de dezvoltare", a mai spus Ponta.

Daca Parlamentul va aproba legea in aceasta toamna, cei de la Rosia Montana vor sa inceapa constructiile vara viitoare, iar exploatarea efectiva a aurului in noiembrie 2016.

In urma cu o luna, premierul Victor Ponta anunta ca negocierile pentru investitia Rosia Montana vor fi finalizate pana la inceputul sesiunii parlamentare, in luna septembrie, iar lucrarile vor incepe daca Parlamentul va aproba proiectul de lege pe care Guvernul il va propune in acest sens.

Conform acestui document, participatia statului va creste la 25% in doua etape, ambele conditionate de indeplinirea cumulativa de catre autoritatile romane a mai multor obligatii.

Astfel, in prima etapa va fi transferata o cota de 3,6858% din actiuni, rezultand o participatie a statului de 23%, dar cu obligatia ca acordul de mediu privind implementarea proiectului sa fi fost emis si aprobat prin hotarare de guvern si sa nu contina modificari semnificative fata de proiectul prezentat si propus prin raport si studiul de fezabilitate, iar proiectul de lege care sa aprobe exploatarea sa fie adoptat.

In a doua etapa va fi transferata statului inca o cota de 2% din actiuni, dar cu conditia ca toate autorizatiile pentru inceperea exploatarii comerciale sa fi fost emise in termene care nu au inregistrat intarzieri semnificative fata de termenele prevazute in calendarul de autorizare, iar proiectul de lege care aproba exploatarea sa fie in vigoare si sa isi produce efectele.

In urma acestor operatiuni, cota de participare a statului va urca la 25% si va ramane la acest nivel pe toata durata de valabilitate a licentei de exploatare.

Partile convin ca societatii RMGC sa i se puna la dispozitie dreptul de folosinta asupra tuturor imobilelor situate in perimetrul licentei de exploatare.

Investitorul se obliga ca, in termen de 4 luni de la publicarea hotararii Guvernului de emitere a acordului de mediu, sa furnizeze institutiei publice care asigura administrarea actionarului minoritar al titularului Licentei de exploatare un plan detaliat cu privire la modalitatile de finantare ale proiectului minier de la Rosia Montana.

Documentul include si un calendar pentru inceperea exploatarii, respectiv aprobarea PUZ Zona Industriala pana in decembrie 2013, finalizarea dobandirii dreptului de folosinta asupra imobilelor din perimetrul de exploatare pana in mai 201, scoaterea imobilelor din fondul forestier si din circuitul agricol pana in mai, respectiv iunie 2014, obtinerea autorizatiei de construire pana in iunie 2014, construirea propriu-zisa a facilitatilor de exploatare si productie in intervalul iunie 2014 - noiembrie 2016 si demararea propriu-zisa a exploatarii minereurilor auro-argentifere din perimetrul Rosia Montana cel tarziu in noiembrie 2016.

In ceea ce priveste beneficiile statului roman, cele doua parti estimeaza ca proiectul Rosia Montana va genera pentru bugetul de stat si bugete locale venituri de aproximativ 2,3 miliarde dolari si un efect direct in economia Romaniei de aproximativ 2,9 miliarde dolari, la un pret de referinta de 1.200 dolari/uncie (lingouri tezaurizabile), totalul beneficiilor economice directe ale proiectului pentru Romania fiind estimate la peste 5,2 miliarde dolari, in conditiile mentinerii parametrilor relevanti ai legislatiei fiscale incidente din Romania, a pretului aurului, a costurilor aferente lucrarilor, serviciilor si produselor necesare exploatarii miniere, precum si a prevederilor planului de afaceri al RMGC asumat public conform regulilor pietei de capital.

Partile convin ca, in situatia in care investitorul, cu intentie, nu respecta aceste prevederi, statul are dreptul de a solicita si de a obtine de la GBU o compensatie rezonabila pentru prejudiciile directe suferite, daca GBU si RMGC nu vor fi in masura sa remedieze obligatiile incalcate intr-un termen rezonabil.

Rosia Montana Gold Corporation va vinde aurul si argintul rezultat din exploatarea miniera de la Rosia Montana la cotatiile relevante de pe pietele internationale. In cazul incheierii unor contracte la termen de catre RMGC in legatura cu vanzarea aurului si argintului rezultat din exploatarea miniera de la Rosia Montana, termenii si conditiile comerciale (pret, conditii de plata, cantitati, scadente, comisioane etc.), acestea vor fi aprobate in prealabil de catre adunarea generala a actionarilor RMGC. In conditiile in care exista facilitatile necesare in Romania, iar costurile sunt competitive si exista capacitate de procesare a productiei RMGC, realizarea si certificarea lingourilor rezultate din exploatarea minereului auro-argentifer de la Rosia Montana se va realiza fie de catre RMGC pe teritoriul Romaniei, fie de catre un tert in cadrul unor facilitati de productie amplasate pe teritoriul Romaniei.

Societatea Rosia Montana Gold Corporation este controlata de compania canadiana Gabriel Resources, care detine 80,69% din actiuni. In spatele Gabriel Resources sunt nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz si Thomas Kaplan.

Compania detine la Rosia Montana (judetul Alba), prin concesionare in vederea exploatarii, cel mai important zacamant de aur din Romania, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur si 1.600 de tone de argint.

Investitia Rosia Montana, blocata de mai multi ani din cauza disputelor privind protectia mediului, a fost inclusa in Planul national de investitii si locuri de munca lansat, in urma cu o luna, de Guvern si prezentata ca proiect de "exploatare cu noi standarde de mediu" de unde statul estimeaza beneficii de 78% din ceea ce genereaza proiectul.

Gabriel Resources a transmis atunci ca negociaza cu Guvernul cresterea participatiei statului la Rosia Montana Gold Corporation de la 19,31% la maximum 25% si a redeventei platite de la 4% la 6%. Gabriel Resources detine in prezent 80,69% din proiectul Rosia Montana, restul fiind in posesia statului prin compania Minvest.

La finele lunii aprilie, Guvernul a decis, prin hotarare, infiintarea unei noi companii care se va ocupa exclusiv de proiectul Rosia Montana si care va functiona doar in subordinea ministrului delegat pentru Proiecte de infrastructura de interes national si investitii straine.

In actul normativ, Guvernul invoca potentialul financiar ridicat al proiectului, care justifica un transfer al beneficiilor aferente cotei detinute de stat direct catre bugetul de stat, si arata ca realizarea proiectului de exploatare a minereului aurifer din zona Rosia Montana poate genera venituri din exploatare si contributii directe la bugetul de stat estimate la mai multe miliarde dolari, poate avea o contributie majora la relansarea industriei miniere din Romania si la crearea unui numar semnificativ de locuri de munca intr-o zona puternic afectata de somaj.