În rândul statelor membre cu mai mult de două regiuni NUTS 2 (Nomenclatorul unităţilor teritoriale de statistică), cele mai ridicate disparităţi regionale între regiunile cu cel mai ridicat şi cel mai scăzut PIB per capita se află în România (o rată de 3,6), Polonia şi Slovacia (ambele cu 3,3), Ungaria (3,2), Irlanda (3,1) şi Cehia (3).

De cealaltă parte, cele mai reduse disparități sunt în Finlanda şi Portugalia (ambele cu 1,5), Suedia şi Austria (ambele cu 1,7), Danemarca, Spania şi Olanda (toate cu 1,9).

În 2018, PIB-ul regional per capita la paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) varia de la 30% din media Uniunii Europene în Mayotte (o regiune a Franţei de peste mări), la 263% în Luxemburg.

Există însă diferenţe considerabile între statele membre: de la regiunile cu cel mai ridicat PIB regional per capita - Luxemburg (263% din media UE), regiunea Sud din Irlanda (225%), Eastern & Midland din Irlanda (210%), regiunea Bruxelles din Belgia (203%), Hamburg în Germania (197%) şi Praga în Cehia (192%), la regiunile cu cel mai scăzut PIB regional per capita, respectiv regiunea franceză Mayotte (30% din media UE), Bulgaria: Nord-Vest (34%), Nord-Central (35%) şi Sud-Central (36%).

În România, Macroregiunea Unu (Nord-Vest şi Centru) PIB-ul regional per capita la paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) era de 62% din media Uniunii Europene, Macroregiunea Doi (Nord-Est şi Sud-Est) la 47%, Macroregiunea Trei (Sud - Muntenia şi Bucureşti - Ilfov) la 96% şi Macroregiunea Patru (Sud-Vest Oltenia şi Vest) la 58%.

În 2018, PIB-ul regional per persoană angajată la paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) varia de la 35% din media UE în Bulgaria (regiunea Sud-Central) la 235% din media UE în regiunea Sud din Irlanda.

De asemenea, în 2018, în rândul regiunilor în care PIB per capita este mai ridicat decât PIB-ul per persoană angajată, cele mai mari diferenţe se observă în Luxemburg (263% din media UE comparat cu 165%), Praga (192% comparat cu 121%) şi Budapesta (145% comparat cu 75%).