Cu toate acestea, dacă se compară situaţia din anul 2017 cu cea din 2008, statele membre care au făcut cele mai mari progrese în reducerea riscului de de sărăcie şi excluziune socială au fost Polonia (de la 30,5% în 2008 până la 19,5% în 2017, adică o reducere de 11 puncte procentuale) şi România (de la 44,2% în 2008 la 35,7% în 2017, adică o reducere de 8,5 puncte procentuale).

În anul 2017, aproximativ 112,9 milioane persoane (un sfert-25,5% din populaţia UE) erau expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială. Mai mult de o treime din populaţie era expusă riscului de sărăcie şi excluziune socială în Bulgaria (38,9%), România (35,7%) şi Grecia (34,8%).

La polul opus, ţările UE cu cel mai mic procent din populaţie expus riscului de sărăcie şi excluziune socială sunt Cehia (12,2%), Finlanda (15,7%), Slovacia (16,3%), Olanda (17%), Slovenia şi Franţa (ambele cu 17,1%) şi Danemarca (17,2%).

În schimb, în zece state membre UE riscul de sărăcie şi excluziune socială a crescut între 2008 şi 2017, cel mai important avans fiind înregistrat în Grecia (de la 28,1% în 2008 la 34,8% în 2017, ceea ce înseamnă o creştere de 6,7 puncte procentuale), Italia ( creştere de 3,4 puncte procentuale) şi Spania (creştere de 2,8 puncte procentuale).