Primarul general al Bucurestiului a explicat "ingineria" prin care se pierdeau bani ai Capitalei, prin tevile de distributie ale RADET-ului si ELCEN (Electrocentrale Bucuresti).

"O serie intreaga de nedreptati. Nedreptati le spun eu acum. La vremea respectiva au fost probabil foarte bune pentru cei care produceau si vindeau energie electrica. De exemplu: la CET Berceni teava cu gaz trece la 12 metri si ceva prin curtea CET-ului, se duce si face un ocol pana la distributorul principal, ca sa-i zic asa, de gaze, dupa care se intoarce cam un kilometru si se duce, dupa care se intoarce. In urma cu ani am intrebat, nu se poate face aici un bypass de 12 metri in curte la ELCEN? Aici e problema de inginerie domne. Bine dom’ne. I-am intrebat si eu pe altii. Sigur ca se poate", a spus edilul-sef.

O alta metoda prin care se incerca justificarea cheltuirii banilor dati de PMB erau asa-zisele "investitii": "M-au omorat cu investitiile. Treceau la investitii cartiere intregi - schimbat teava. Asta e principiul, era principiul ca sa poata sa castige niste bani."

Sorin Oprescu a vorbit si despre comisioanele aplicate pentru cumpararea si distributia gicacaloriei in Bucuresti.

"Da, si hotia mergea inspre ELCEN. Si la ELCEN se facea asa. Cumpara cu 1,5, dau un exemplu, 1,5 lei cumparau gigacaloria pentru termo, ca el producea 20%, si mie mi-o vindea cu 2,5. Si la 2,5 el imi spunea dumneata ai sa-mi platesti atata, dumneata ai sa-mi platesti penalitatile, dumneata ai sa-mi platesti datoria. Iar eu ma duceam cu banii cum va spuneam, ii turnam acolo si la revedere. Si atunci nu am avut niciodata un control efectiv al banilor pe care astia ii pun in practica. Pai daca e societate comerciala nu se mai conduce dupa principii politice, asta vreau sa intelegeti. Se conduce dupa principii comerciale. Nu o s-o conduc eu, o s-o conduca specialistii", a declarat primarul general Sorin Oprescu in emisiunea "Dupa 20 de ani".

Guvernul a aprobat, saptamana trecuta, comasarea Regiei Autonome de Distributie a Energiei Termice (RADET) cu Electrocentrale Bucuresti (ELCEN), astfel incat activitatile de productie si distribuitie sa fie integrate.

Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, sustinea atunci ca bucurestenii nu vor mai plati pentru incalzirea locuintei, daca investitorul care va administra, prin delegare de serviciu, noua structura infiintata prin comasarea RADET si ELCEN va ceda municipalitatii macar 1% din profitul estimat sa fie obtinut.

Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat, la Guvern, ca ELCEN va fi privatizata prin delegare de serviciu, dupa modelul Apa Nova din 1999, municipalitatea analizand insa si varianta incheierii unui parteneriat public-privat (PPP).

In acest context, primarul a mai avansat si un scenariu in care niciun bucurestean nu ar mai plati pentru incalzire, dupa un interval de doi ani de la data delegarii de serviciu, pe principiul ca profitul noii structuri, rezultata din comasarea ELCEN cu RADET, ar fi suficient sa asigure modernizarea retelei de distributie, care necesita fonduri totale de 1,8 miliarde euro, si chiar sa asigure gratuitea incalzirii pentru locuitorii Capitalei.

ELCEN este controlata de compania de stat Termoelectrica, iar RADET functioneaza in subordinea Primariei Capitalei. Memorandumul privind realizarea serviciului public de alimentare cu energie termica a Capitalei prin preluarea ELCEN de catre municipalitate a fost aprobat in noiembrie anul trecut de Consiliul General al Municipiului Bucuresti.

Solicitarea municipalitatii este ca toate cele cinci CET-uri sa fie trecute in domeniul public al Capitalei, impreuna cu activele si pasivele aferente. Serviciul vizeaza producerea, transportul, distributia si furnizarea acesteia prin intermediul unui sistem integrat de alimentare centralizata cu energie termica.

In ceea ce priveste datoriile existente ale RADET la ELCEN, in momentul in care acest serviciu va reuni cele doua institutii, patrimoniul va deveni comun, iar acestea se vor "stinge de drept".

Neplata la termen a facturilor emise de ELCEN catre RADET a dus la strangerea unor datorii, dar si a unor majorari de intarziere care, in 30 octombrie, erau in valoare 2,24 miliarde lei, din care 1,44 miliarde lei reprezentau datoria principala, iar restul reprezentau penalizari de intarziere.