"Fericirea este starea de mulţumire supremă şi de împlinire. Specialiştii spun că ea are două dimensiuni. Una cognitivă, care ţine de evaluare, cu referire la cât de mult estimăm că suntem bine noi înşine, cât de bine evaluăm relaţiile noastre şi condiţiile noastre de viaţă, în ce măsură credem că toate acestea răspund aşteptărilor noastre. Desigur, fericirea are şi o dimensiune afectivă, determinată de sentimente", a declarat sociologul, potrivit Agerpres.

Potrivit acestuia, citând studii efectuate, în România, nivelul mediu de fericire este printre cele mai scăzute din Europa. Acest fapt este cauzat în primul rând de condiţiile economice, de frustrările legate de inegalitatea socială, de corupţie, de starea societăţii în general şi de starea de spirit generală, publică, mai degrabă negativă.

"Nu e vorba numai de condiţiile economice, ci şi de frustrările oamenilor. Nu este un lucru total nou, deoarece în toate ţările post-comuniste oamenii sunt, în general, mai nefericiţi decât în ţările vestice, occidentale", afirmă profesorul universitar.

La întrebarea cum găsim fericirea, expertul afirmă că, de multe ori, fericirea ne găseşte pe noi.

"Sunt mulţi factori externi implicaţi aici. Dacă avem condiţii bune de viaţă şi de muncă, de învăţat, relaţii plăcute şamd, depinde în ce stadiu al ciclului de viaţă suntem, fericirea ne inundă. De asta în ţările cu nivel de viaţă mai ridicat oamenii sunt mai fericiţi, şi nu numai pentru că au mai mulţi bani în buzunar, ci şi pentru că sunt condiţii economice mai bune, coeziune socială, infrastructura este mai bună, serviciile, în general - cele medicale, educaţionale etc, sunt mai bune, chiar în localitatea în care domiciliază", spune Sergiu Băltăţescu.

Un factor asupra căruia avem o mult mai mare influenţă este poziţia omului în societate. În România, studiile sociologice arată că cei cu o poziţie mai înaltă în societate, în medie, sunt mai fericiţi. Din acest motiv, afirmă universitarul, ceea ce putem face este să creştem nivelul de educaţie astfel încât să facilităm lupta fiecăruia ca să urce pe scara socială.

Nu în cele din urmă, fericirea depinde mult şi de capacitatea noastră de a ne adapta la condiţiile de viaţă. Aici, în general, psihologii recomandă autocunoaşterea, urmărirea şi găsirea unui scop în viaţă, cel puţin sentimentul că eşti util, cultivarea relaţiilor sociale, a celor de familie şi evitarea capcanelor materialismului. Pentru că se ştie că cei care preţuiesc prea mult lucrurile materiale tind să se compare mereu cu cei care au mai mult decât ei şi mai tot timpul sunt frustraţi din cauza asta.

Sergiu Băltăţescu este sociolog, profesor universitar doctor, conducător de doctorat la Universitatea din Oradea. Teza lui de doctorat cu titlul "Fericirea în contextul social al tranziţiei postcomuniste din România", publicată în 2009 după opt ani de pregătire, a primit Premiul "Dimitrie Gusti" al Academiei Române. Autor al numeroase studii privind calitatea subiectivă a vieţii, face parte din comitetele editoriale ale unora din cele mai prestigioase reviste naţionale şi internaţionale din domeniul calităţii vieţii. În prezent coordonează, în cadrul proiectului "Child well-being in Romania", un studiu internaţional pe tema fericirii copiilor.

"România este o ţară atipică. Studiile sociologice arată că noi avem printre cei mai fericiţi copii, dar printre cei mai nefericiţi adulţi. Prin urmare, poate că asta ar trebui să ne dea mult mai mult de gândit la nivel social", a mai precizat sociologul.

Ziua internaţională a fericirii (International Day of Happiness) este celebrată la 20 martie, fiind proclamată de Adunarea Generală a ONU printr-o rezoluţie din 2012.

În 2019, tema Zilei internaţionale a fericirii este "Mai fericiţi împreună" ("Happier Together"), organizatorii dorind, astfel, să sublinieze importanţa pe care apropierea de semeni o are pentru bunăstarea personală.