"În Codul muncii există o reglementare a unui salariu minim pe economie. Guvernul a modificat prin ordonanţă de urgenţă această reglementare şi a spus că există posibilitatea mai multor salarii minime pe economie. Dar putem spune că mărirea salariului minim pe economie în mod diferenţiat nu este posibilă pentru că încalcă principiul statutar din Codul muncii care spune că la muncă egală plată egală. Putem avea o persoană cu 14 ani de vechime cu un salariu de 2.090 de lei şi o persoană care are cu un an mai multă vechime care are un salariu mai mare pentru acceaşi muncă prestată. În acest moment, cu această nedreptate, spunem noi, când statul stabileşte în mod arbitrar salariul minim pe economie, se poate juca în mod constant cu economia, neavând nicio responsabilitate", a apreciat Florin Jianu, citat de Agerpres.

CNIPMMR nu susţine creşterea salariului minim brut pe ţară fără o fundamentare riguroasă pe criterii obiective, fără realizarea unui studiu de impact, fără aplicarea Testului IMM, fără consultarea tuturor confederaţiilor patronale reprezentative, fără măsuri de îmbunătăţire a reglementărilor privind relaţiile de muncă, fără simplificarea birocraţiei, fără raportarea contribuţiilor sociale datorate la calitatea şi cantitatea serviciilor şi prestaţiilor de asigurări primite.

În acest sens, CNIPMMR a realizat, în perioada 13-23 noiembrie 2018, Testul IMM privind efectele creşterii salariului minim de la 1.900 lei la 2.080 lei şi la 2.350 lei, sub forma unui sondaj on-line, la nivelul membrilor săi, la care au fost 963 de respondenţi.

"Rezultatul a arătat că discuţiile despre mărirea salariului minim afectează în mare măsură micii întreprinzători, dar şi astfel de consultări sunt necesare şi benefice mediului de afaceri. Peste 80% din respondenţi îşi exprima dezaprobarea pentru un salariu minim pe economie diferenţiat pe diferite criterii, iar 74,60% din respondenţi susţin că o creştere a salariului minim pe economie începând cu 1 decembrie 2018 (la 2.080 lei şi la 2.350 lei) va aduce dificultăţi întreprinderilor", a spus Florin Jianu.

La întrebarea "Ce măsuri consideraţi că sunt necesare a fi luate pentru a se putea asigura creşterea salariului minim?", cei mai mulţi au evidenţiat necesitatea scăderii fiscalităţii, impozit zero pentru veniturile din salariul minim, stimularea investiţiilor şi simplificarea birocraţiei.

Reprezentanţii CNIPMMR nu susţin stabilirea de niveluri diferite ale salariului minim în funcţie de vechime sau studii sau alte criterii, salariul minim brut pe ţară fiind unul singur pentru toţi salariaţii şi toate sectoarele. Este de analizat şi valorificat modelul salariului minim pe oră, nu pe lună, plata fiind făcută în funcţie de numărul de ore lucrate.

Comisia Europeană a menţionat în cadrul Raportului de ţară al României, 2017, că "majorările salariului minim continuă să fie adoptate fără aplicarea unor criterii obiective. Majorările ad-hoc ale salariului minim au sporit semnificativ ponderea lucrătorilor care sunt remuneraţi cu salariul minim şi au condus la o concentrare puternica în partea inferioară a distribuţiei salariilor". De asemenea, se menţionează că au fost înregistrate progrese "limitate în ceea ce priveşte stabilirea salariului minim", subliniază aceştia.

Preşedintele CNIPMMR a apreciat că pentru a fi generatoare de performanţă şi competitivitate, creşterile salariale, trebuie să-şi găsească corespondentul în sporirea productivităţii muncii.

CNIPMMR consideră ca necesară reglementarea impozitului zero pentru salariul minim, îmbunătăţirea reglementărilor privind relaţiile de muncă şi simplificarea birocraţiei, în special pentru IMM-uri.