Colectarea separata pentru plastic, metal, hartie si sticla devine obligatorie din 2016
Autoritatile locale trebuie sa asigure colectarea separata pentru plastic, metal, hartie si sticla, de la 1 ianuarie 2016, potrivit unui proiect de OUG pentru transpunerea unei directive UE, insa cele mai recente date, din 2011, arata ca se separa si se recicleaza doar 12% din deseurile menajere.
Proiectul de Ordonanta de Urgenta a Guvernului (OUG) pentru modificarea Legii nr. 211/ 2011 privind regimul deseurilor a fost lansat luni in dezbatere publica de Ministerul Mediului.
Prin Legea nr. 211/2011, s-a transpus Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind deseurile, iar prin proiectul de act normativ se are in vedere asigurarea cadrului necesar transpunerii in totalitate a directivei, conform cerintelor Comisiei Europene, se arata in nota de fundamentare a proiectului.
Legea 211/2011 prevede, la articolul 17, ca "autoritatile administratiei publice locale au obligatia ca incepand cu anul 2012 sa asigure colectarea separata pentru cel putin urmatoarele tipuri de deseuri: hartie, metal, plastic si sticla".
In schimb, potrivit proiectului, articolul 17 se modifica astfel: "(1) Nu mai tarziu de anul 2015, (...), autoritatile administratiei publice locale au obligatia asigurarii colectarii separate pentru cel putin urmatoarele tipuri de deseuri: hartie, metal, plastic si sticla".
Astfel, la 1 ianuarie 2016, autoritatuile locale trebuie sa fi pus la punct conditiile pentru colectarea separata a celor patru tipuri de deseuri, din categoria deseurilor menajere, pe care le gestioneaza.
Pe de alta parte, conform Raportelor anuale privind starea mediului in Romania, intocmite de Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM), din canitatea totala de deseuri menajere colectata, s-a separat si reciclat 1 la suta in 2009, 5 la suta in 2010 si respectiv 12 la suta in 2011.
Potrivit unei alte noi prevederi din proiectul de act normativ, autoritatile administratiei publice locale ale unitatilor administrativ-teritoriale si a municipiului Bucuresti sau, dupa caz, asociatiile de dezvoltare intercomunitara (structuri de cooperare cu personalitate juridica, de drept privat, infiintate in conditiile legile de unitatile administrativ teritoriale pentru realizarea in comun a unor proiecte ori furnizarea in comun a unor servicii publice, n.r.), in calitate de detinatori legali a deseurilor municipale incredintate, organizeaza in conditiile legii vanzarea materialelor cu valoare de piata rezultate din colectarea separata/sortarea deseurilor, iar fondurile obtinute se folosesc exclusiv pentru finantarea gestionarii deseurilor municipale.
In prezent, materialele rezultate din colectarea selectiva sunt valorificate de operatorii de salubritate si colectorii autorizati, au precizat pentru MEDIAFAX specialisti din Ministerul Mediului.
Doar 6,3 la suta din totalul deseurilor reciclabile generate in mediul urban sunt colectate selectiv, in conditiile in care aproximativ 40 la suta din deseurile romanilor reprezinta materie prima pentru economia tarii, potrivit unui studiu realizat de Eco-Rom Ambalaje, dat publicitatii in octombrie anul trecut.
Rezultatele studiului arata ca, in mediul urban, populatia separa, in containerele speciale pentru plastic/metal, hartie si sticla, 6,3 la suta (8,4 kilograme) din totalul deseurilor reciclabile generate (134,6 kilograme de deseuri reciclabile generate anual de o persoana). Restul de aproximativ 94 la suta se regasesc in masa de deseuri colectate in amestec si trimise spre statiile de sortare si depozitele de deseuri.
In prezent, un roman din mediul urban genereaza, in medie, aproximativ 346 de kilogramede deseuri menajere/an, in timp ce persoanele din mediul rural produc, in medie, de pana la 3,5 ori mai putin (aproximativ 95 de kilograme de deseuri menajere/an).
Potrivit raspunsurilor inregistrate intr-un alt studiu Eco-Rom Ambalaje, prezentat in noiembrie, 64 la suta dintre romani au acces la sistemul de colectare selectiva. Aproximativ 60 la suta dintre acestia au declarat ca separa deseurile in gospodarie, insa numai 12 la suta le depun in containerele speciale.
Pe acelasi subiect:
VOYO

RON
RON
RON
RON
(P) iBani. Piața imobiliară după majorarea TVA. Sfaturi pentru cei interesați să cumpere o locuință nouă
”Incont”, site-ul Știrile Pro TV de informații economice și educație financiară, a devenit ”iBani”
România, departe de zona euro. Analist: Probabil ne ducem spre 2030 cu adoptarea monedei unice
Popa, CFA România: Într-o lume fără pensii private ar trebui să ne aşteptăm la o pensie de 32% din ultimul salariu
Siemens Energy anunţă concedieri masive pentru a-şi majora profitul. Compania are mii de angajați în România
Cu trenul de la Paris la Viena sau de la Zurich la Barcelona. Pandemia reînvie cursele feroviare de noapte în Europa
(P) De ce aleg românii să joace la pariuri
(P) Tot ce trebuie să știi despre vigneta Ungaria și prețul acesteia
Digitalizarea departamentului HR - un subiect în trend chiar și pentru companiile de IT
Huawei dezminte zvonurile privind vânzarea brandurilor premium de smartphone P şi Mate
Cum vom lucra în 2021: 60% dintre companii vor să reînceapă munca de la birou din luna martie. Mai mult de jumătate au tăiat programele de training şi pe cele de wellbeing
Două treimi din forţa de muncă existentă la nivel global lucrează de acasă, însă unul din trei angajaţi folosește propriul calculator pentru a-şi desfăşura activitatea 
Invață să ții sub control cheltuielile de sărbători. Cum funcționează cardul de cumpărături
Moneda euro la 20 de ani. Cea mai importantă realizare macro-economică a secolului trecut a supraviețuit marii crize mondiale, dar rămâne un colos handicapat de propriile slăbiciuni
UE pregătește măsuri de urgență, în cazul unui ”no deal” cu Londra, din ianuarie. Domeniile vizate: pescuitul şi transportul rutier şi aerian
Explozie la gazoductul din Ucraina care asigura gazele pentru Europa. Ce se întâmplă cu livrările de gaze rusești spre continent




RSS